Le 18 août 2009
Mardi. Depuis hier, du moment où j’ai été appelée par Madame Luminiţa ...de l’Ambassade de Belgique, jusqu’aujourd’hui quand on s’est dit au revoir et Madame et Monsieur l’Ambassadeur ont quitté Arieşeni, j’ai été, disons, tellement tendue qu’après je me sentais un peu lasse.
Aujourd’hui, je les ai accompagnés à l’église pour une courte visite et j’étais un peu étonnée parce que notre pope et surtout sa femme, Mariana n’avaient pas le temps de nous accompagner. Il s’agissait de quelques minutes, une demi-heure au plus...Maintenant je le sais, peut-être, j’aurai envie d’en parler une autre fois...
Marţi. Am fost în priză de ieri, din momentul în care m-a sunat doamna Luminiţa...de la Ambasada Belgiei, pînă astăzi cînd ne-am luat rămas bun de domnul şi doamna Ambasador care au părăsit Arieşeni, după care am simţit o oarecare oboseală, pentru că aş fi vrut ca totul să fie mai bine de cum mi-a ieşit.
Astăzi, i-am însoţit pînă la biserică pentru o scurtă vizită şi mă miram că domn’ părinte şi mai ales doamna preoteasă nu aveau timp să ne însoţească. Era vorba de cîteva minute, cel mult o jumătate de oră. Acuma ştiu de ce şi, poate, voi avea dorinţa de a vorbi despre acest lucru într-o zi...
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire