Une légende du “mărţişor”

D’après une histoire qui circulait en Moldavie, le premier jour du mois de mars, le beau Printemps est allé dans le bois. À la lisière, il a vu, dans une touffe de prunelier, un perce-neige qui a sorti la tête de la neige. Il a décidé de l’aider et a pris les branches de l’épine, a écarté la neige pour qu’il puisse voir le soleil. L’Hiver, en voyant tout cela, s’est mis en colère, a appelé le vent et le froid et leur a ordonné d’anéantir la petite fleur qui a gelé. En voyant tout cela, le Printemps a couvert le perce-neige de ses propres mains sous la touffe d’épines, qui l’ont blessé. Des goûtes de sang chaud sont tombées sur la fleur et le perce-neige est revenue à la vie et ainsi le Printemps a vaincu l’Hiver et depuis le “mărţişor” est son symbole et il a ces couleurs : rouge et blanc.

Conform unui mit care circulă în Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute şi a început a da la o parte zăpada şi a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului simbolizează sângele ei roşu pe zăpada albă.

D'après une légende de l'encyclopédie Wikipedia