Le 11 avril 2010
Samedi. Il y a trois jours qui ont passé sans écrire mon journal. Ce n’est pas parce que je n’avais rien à écrire, mais j’ai été plutôt paresseuse et sans inspiration.
Maintenant je ne sais pas d’où recommencer. Je vais poster quelques photos qui montrent une autre facette de la merveilleuse Vallée de l’Arieş, plutôt de ses habitants. Depuis longtemps déjà, je voulais photographier la Vallée tôt le printemps, avant que la végétation pousse, mais je n’ai pas réussi jusqu’à présent. Probablement que ce n’est pas le seul caz, celui de la Vallée de l’Arieş. Je vais en chercher d’autres, mais il faut trouver le moment.
Sîmbătă. Au trecut trei zile fără să-mi scriu jurnalul. Altădată l-am scris dar nu am postat, de data asta, însă, am fost mai leneşă sau fără inspiraţie.
Acuma nici nu ştiu de unde să încep. Am să postez cîteva fotografii care surprind o alta faţetă a minunatei Văi a Arieşului, o faţetă cu care nu ne putem lăuda, o faţetă a locuitorilor de aici, a unora dintre ei, din păcate, nu puţini. De multă vreme voiam să fotografiez Valea Arieşului primăvara devreme, înainte ca vegetaţia să crească şi să acopere totul, dar nu am reuşit pînă acuma. Poate nu este singurul caz, cel al Văii Arieşului. O să caut şi altele, dar trebuie să prind momentul.
Oare de ce exista asa putina sensibilitate la frumusetea, gingasia si curatenia naturii? De ce oamenii nu le observa? Ma intreb de ce noi romanii suntem atat de nepasatori!
RépondreSupprimerAi postat foarte inspirat pozele pentru cine are "ochi" sa vada!
Din pacate,oamenii nu sunt educati in ale ecologiei,arunca gunoi peste tot,pare asa aiurea.Ei chiar nu vad ca natura are de suferit,ei insisi vor avea de suferit.
RépondreSupprimerAşa este, oamenii chiar nu-şi dau seama ce urît este şi ce mult strică...(Anonim 1)
RépondreSupprimerDes choses comme ça il y a dans le monde entier, malheureusement! Dommage, que la belle Vallée de l'Arieş ne soit pas une exception...
RépondreSupprimer