Le 27 fevrier 2011
Dimanche. Quel va-et-vient dans notre maison! Jusque assez tard, quand Liviu était au Centre se détendre.Mon courrier pour les amis attend encore un peu, je n’ai pas eu des “mărţişors” si je ne suis pas allée à la ville. Mais, j’ai le temps encore jusqu’au 15 mars. Vraiment j’aurais été très fière si je les envoyaient en fevrier.
J’aurais aimé que je sois au Musée du paysan ce week-end, j’aurai, peut-être, l’occasion d’y aller un jour de nouveau. J’y ai vu la plus intéressante foire du “mărţişor”.
Duminică. Ce mai du-te-vino la noi în casă în această zi! Pînă seara, pe cînd Liviu era deja în Centru ca să se destindă, s-a şi întors foarte...relaxat.
Corespondenţa mea cu mărţişoare pentru prieteni mai trebuie să aştepte, dacă nu m-am dus la oraş. Dar, timpul nu este încă pierdut, în prima jumătate a lunii e frumos să te gîndeşti la cei dragi. Eram prea mulţumită s-o fi putut face în februarie.
Mi-ar fi plăcut să fiu la Muzeul ţăranului, în acest week-end, îmi tot doresc acest lucru de ceva timp, de cînd am văzut aici, cel mai fain tîrg al mărţişorului.
Nu am fost niciodată la muzeul acesta, cu atît mai puţin de mărţişor, dar mă bate gîndul...O zi minunată îţi urez!A1
RépondreSupprimerDe toute façon, les mărţişors ce sont des artisans qui font. C'est quelque chose très personalisée!
RépondreSupprimer