Peur de neige

Le 9 décembre 2013

Luni. Je vis un sentiment bizzare, comme si je n’étais pas ici hier, vraiment hier, c’était autre chose, l’hiver ne s’était pas installé comme ça: pendant la nuit il a neigé, maintenant il neige, mais sans blague, en quantité. En plus, les courriers qui doivent m’apporter les marchandises commandées arrivent tous à la fois et dans le stress général je fais un mouvement brusque avec ma main et ensuite, en courant à la Poste prendre un colis, par la neige grande et humide, me voilà à la maison avec la main droite et les pieds inutilisables, je ne peux ni m’assoir sans aide. Quelle bétise! J’imagine tout sorte de désastres devant lesquels je suis impuissante.

Luni. Trăiesc un sentiment bizar, ca şi cum ieri n-aş fi fost aici, chiar aşa, ieri era altă situaţie, altă lume, iarna nu se instalase aşa, deodată: a nins în timpul nopţii, ninge şi acum şi nu oricum, ninge din greu. În plus curierii care trebuiau să-mi aducă mărfurile comandate sosesc toţi odată şi în stresul general, fac o mişcare bruscă cu mîna dreaptă, după care alerg la Poştă, printr-o zăpadă incredibil de mare şi de umedă şi iată-mă, acasă cu mîna dreaptă şi picioarele inutilizabile, nu pot să mă aşez măcar fără ajutor. Ce prostie! Îmi imaginez tot felul de dezastre în faţa cărora sînt neputincioasă.