Nouveau gouvernement

Le 30 avril 2012

Lundi. Bon anniversaire mon cher fils, Liviuţ!

La fin d’avril et puis le début de mai ce sont, pour moi, les anniversaires de mes fils, Liviuţ et Dan-Martin.

Depuis le 27 avril, vendredi, le gouvernement est tombé suite à une motion de censure initié par l’oposition. À la télévision on ne parle que de ce sujet, plus précisement de la formation du nouveau gouvernement. Le premier ministre designé par le président Băsescu est le jeune Victor Ponta, 39 ans, le président du parti social-démocrate. Sa priorité zéro, dit-il, est de rendre aux retraités l’argent pris illégalement par le gouvernemet Boc.

Luni. La mulţi ani dragului meu fiu, Liviuţ!

Sfîrşitul de aprilie şi apoi începutul lui mai,  pentru mine, stau sub semnul aniversărilor fiilor mei Liviuţ şi Dan-Martin.

Din 27 aprilie, de vineri adică, a căzut guvernul . ca urmare a unei moţiuni de cenzură iniţiată de opoziţie. La televiziuni nu se vorbeşte decît despre asta, mai precis, despre formarea noului guvern. Primul ministru desemnat de către preşedintele Băsescu est tînărul Victor Ponta, 39 ani, preşedintele PSD. Prioritatea sa zero, spune el, este să înapoieze pensionarilor banii reţinuţi în mod ilegal de către guvernul Boc.

Back home

Le 29 avril 2012

Dimanche. Boni rentre à Salt Lake City après un voyage de découvertes.

Sur facebook, quelqu’un disait:”Le bon Dieu nous donne des gens pour les aimer et des choses pour s’en servir, mais il y a des personnes qui aiment les choses et se servent des gens”- traduction aproximative.

Duminică. Boni se întoarce la Salt Lake City după o călătorie plină de descoperiri.

Cineva a postat asta pe facebook:”Dumnezeu ne-a dat oameni pe care să-i iubim şi lucruri pe care să le folosim. Nu lucruri pe care să le iubim şi oameni pe care să-i folosim.”

        

Partis

Le 28 avril 2012

Samedi. Nos super hôtes sont partis aujourd’hui pendant la matinée. Ils vont à Cluj d’où ils prennent l’avion pour la Belgique, à Charleroi, je suppose.

Sîmbătă. Super oaspeţii noştri au plecat azi în timpul dimineţii. Ei merg la Cluj de unde iau avionul pentru Belgia, Charleroi, presupun.

          

            

Anna de Noailles et...La Vallée de Sighiştel

Le 27 avril 2012

Vendredi.
Voici un portrait d’Anna de Noailles réalisé par Gilbert Poillot. (source: internet)

Hier, les trois Belges ont fait La Vallée de Sighiştel. C’est une belle vallée. Sur 9 km seulement, elle abrite 200 grottes et vers son secteur inférieur il y a un canion, mais le chemin passe plusieurs fois sur la petite rivière et ils sont rentrés les chaussures toutes mouillées.

Aujourd’hui, ils sont à Casa de Piatră de nouveau.

Vineri. Iată portretul Annei de Noailles (de care vorbeam ieri) realizat de Gilbert Poillot.

Ieri, cei trei belgieni au făcut Valea Sighiştelului. Este o Frumoasă vale. Pe numai 9 km lungime, ea adăposteşte 200 de peşteri şi spre sectorul său inferior există un canion, dar drumul trece de mai multe ori prin micul rîu numit Sighiştel şi s-au udat foarte tare la picioare.

Azi, ei sînt din nou la Casa de Piatră.

            

Enfin, beau temps

Le 26 avril 2012

Jeudi. Enfin, le beau temps! Il est 17h et dehors il y a +19 degrés. Pourtant, il a fait froid pendant la nuit, -3,-4 degrés.

Nos spéléos se sont promenés hier de l’autre côté de la montagne, aujourd’hui, je ne sais pas où ils sont.

À l’école, j’ai lu des poésies de Anna de Noailles, cette grande dame de la littérature française, d’origine roumaine, le père un prince Brâncoveanu et grèque, la mère, d’une importante famille de la Grèce.

Sa poésie de facture parnassienne est peu connue en Roumanie.

Joi. În fine, timp frumos! Este ora 17^oo şi afară sînt 19^oC. Totuşi, azi noapte au fost –3^o, -4^o.

Speologii noştri s-au plimbat ieri pe munte de cealaltă parte a versantului, azi, nu ştiu unde se găsesc.

La şcoală, am citit poezii de Anna de Noailles, această mare doamnă a literaturii franceze, româncă după tată, un prinţ Brâncoveanu, grecoaică după mamă, dintr-o familie importantă din Grecia.

Poezia sa de factură parnasiană este puţin cunoscută în România.

            

     

Journée orageuse

Le 25 avril 2012

Mercredi. Toute la journée d’aujourd’hui, des orages ont menacé de se produire, mais elles  sont allées dans les environs, dans les montagnes et dans les forêts. Les trois randonneurs sont rentrés tous mouillés. Ils ont fait un trajet vers Băiţa Plai et ont découvert les mines abandonnées.

Vers 4h de l’après-midi, les pompiers de Cîmpeni sont arrivés, dans la commune. Queque part, l’éclair a frappé. C’était dans le village de Şteu, chez Rovinu Samfirichi.

Miercuri. Toată ziua de azi, furtuni au ameninţat  să se producă, dar ne-au cam ocolit, s-au desfăşurat în împrejurimi, în munţi şi în păduri. Cei trei drumeţi ai noştri s-au întors muiaţi de tot. Au făcut un traseu spre Băiţa Plai şi au descoperit minele abandonate.

Către ora 4^oo după amiază, pompierii din Cîmpeni au sosit în comună. Undeva, fulgerul a lovit. S-a întîmplat în satul Şteu la Rovinu Samfirichii.

Mauvaise nuit

Le 24 avril 2012

Mardi. Mauvaise nuit: Liviu est parti à Alba Iulia, un voyage qui n’était pas planifié. Il a commencé une pluie d’été avec des éclaires et des tonnerres, l’électricité coupée exactement après avoir mis du bois dans la chaudière. J’ai été obligée d’aller  sortir le bois. Il faisait noir, je ne trouvais pas une lampe, pas les allumettes, pas des bougies...Ensuite, je n’ai plus dormi jusque tard, le matin aussi on s’est levé tard, ah, quelle bêtise!!!

Marţi. Noapte de coşmar: Liviu a plecat la Alba Iulia, o călătorie care nu era planificată. Mai tîrziu, a început o ploaie, cu fulgere şi tunete, s-a întrerupt curentul exact pe cînd pusesem lemne în centrală. Am fost obligată să le scot. Era întuneric beznă, nu găseam o lampă, nu chibrite, nu lumînări...Apoi, nici nu am mai putut dormi, dimineaţa m-am sculat tîrziu, ah, ce prostie!!!

                                        

           

Rentrée

Le 23 avril 2012

Lundi. Finies les vacances, aujourd’hui, on est allé à l’école où, pendant la grande récré, on a donné des récompences aux élèves qui se sont fait remarqués par des activités très bonnes et tout à fait personnelles pendant la semaine “l’école autrement”.

Les spéléos sont à Casa de Piatră.

Luni. Gata cu vacanţa, azi ne-am dus la şcoală unde, în recreaţia mare, s-au dat recompense elevilor remarcabili, cu bune rezultate, în săptămîna “şcoala altfel”.

Speologii sînt la Casa de Piatră.(photo: Thierry)
   

            

Mon cher fils

Le 22 avril 2012

Dimanche. Cette semaine, qui vient de finir, il a fait mauvais: pluie, vent, nuages, de nouveau pluie, soleil. Aujourd’hui, la même chose, un peu plus de temps sans pluie. Michel, Jean Luc et Tierry ont été au Glacier de Scărişoara.
Moi, je suis allée au centre faire des courses, il y avait du monde, plus que d’habitude, il y a eu une messe plus importante à l’église.

Boni est parti dans un voyage en Floride. Il me rapelle un livre que j’ai a la maison de Păgida: Bernard Clavel, Le voyage du pere, mais ici les choses sont un peu inversées, il s’agit du voyage du fils. Mon cher fils!

Nous avons suivi les élections présidentielles en France et j’ai appelé Lilyane pour lui dire bonjour.

Duminică. În această săptămînă, care tocmai se termină, a fost timp urît: ploaie, vînt, nori, iar ploaie, ceva soare şi tot aşa. Azi, cam tot aşa, cu mai puţină ploaie totuşi. Michel, Jean Luc şi Tierry au mers la Gheţarul de la Scărişoara. Eu am fost prin Centru, la cumpărături, era lume, chiar mai multă ca de obicei, la biserică fusese mare maslu.

Boni a plecat într-o călătorie, în Florida. Îmi aminteşte de o carte pe care o am acasă la Păgida: Bernard Clavel, Călătoria tatălui, numai că de data asta, lucrurile stau un pic invers, este vorba despre călătoria fiului. Dragul meu fiu!

Am urmărit alegerile prezidenţiale din Franţa şi am sunat-o pe Lyliane pentru a o saluta.

         

Rien n'est parfait

 

Le 21 avril 2012



Samedi.

Rien n’est parfait, j’ai  tant de détails à  mettre au point et il y a encore le repas...

Sîmbătă. Nimic nu e perfect, am încă atîtea amănunte de pus la punct şi mai e masa...

      

La Source de la Guerison

Le 20 avril 2012

Vendredi. C’est une fête religieuse, La Source de la Guérison. D’habitude, on va dans un pélérinage à une monastère, les gens de chez nous vont dans un village de Bihor, où il y a une source...Maintenant, il pleut et je n’ai pas entendu si des gens y sont allés, d’ailleurs, ça se fait discrètement, surtout que plusieurs gens ont des moyens de transport personnels.
Je me prépare pour accueillir, demain, trois Belges, spéléos, qui on fait une réservation il y a quelques semaines. J’ai eu beaucoup de choses à faire, mais justement, je vais voir si je peux le faire encore. L’an dernier, je me suis à peine guérie des douleurs à  l’épaule et je me suis reposée. Maintenant, je vais être, peut- être, un peu stressée.
Vineri. Este o sărbătoare religioasă, Izvorul Tămăduirii. De obicei, se merge într-un pelerinaj, la un izvor, la o mînăstire, oamenii de pe aici merg, în Bihor. De data aceasta, plouă şi nu am auzit dacă cineva s-a dus acolo sau în altă parte, dar acest lucru se face cu discreţie, mai ales că mulţi dispun de mijloace de transport personale.
Eu mă pregătesc să primesc, mîine, trei belgieni, speologi, care au făcut o rezervare acum două-trei săptămîni. Am multe de făcut, dar tocmai am să aflu dacă mai sînt în stare să fac asta. Anul trecut, abia m-am vindecat de durerea de umăr şi apoi m-am odihnit. Asta a venit ca o provocare. Acum, probabil voi fi un pic stresată.

                                 

La porte

Le 19 avril 2012

Jeudi. Aujourd’hui, Liviu m’a acheté une vraie porte pour mon garde-manger de l’intérieur, une petite piéce qui avait une porte pliable. C’était le plaisir de Liviu cette porte pliable-bonne-à-rien qui ne me permetait pas de garder mes conserves au froid, il y a là une fenêtre minuscule, que je ne pouvais jamais ouvrir parce que le froid entrait dans toute la maison, en plus la porte n’a pas été bien installée, alors elle tombait d’un côté, enfin, hier il est allé à Ştei et il l’a achetée. C’est laide, c’est chère, sans les poignets, il y a un problème quand je la ferme, le poignet improvisé me reste en main, il dit qu’il en achète bientôt un autre, je vais mourir et elle sera toujours comme ça, mais c’est une vraie porte, au moins mes conserves seront au froid. Il s’est décidé d’aller l’acheter aujourd’hui, exactement quand j’ai essuié la poussière et lavé la verrerie dans un placard. Et on sait, monter une porte, c'est souvent casser un peu le mur, faire de la poussière dans toute la maison. Je comptais en finir d’arranger les placards et faire une brioche dans le four électrique que j’ai depuis Pâques, mais ça, c’est une autre histoire...
Joi.. Astăzi, Liviu mi-a cumpărat o uşă adevărată, pentru cămara din casă, o încăpere mică ce avea o uşă pliabilă. Fusese plăcerea lui Liviu această uşă-pliabilă-bună-de-aruncat, care nu-mi permitea să-mi păstrez conservele la rece, există acolo o ferestruică pe care nu o puteam deschide fiindcă se răcea prin toată casa, în plus uşa nu era bine instalată şi mereu cădea într-o parte, în fine, ieri s-a dus la Ştei şi a cumpărat-o. E urîtă, scumpă, fără mînere, a improvizat el ceva, cînd închid uşa îmi rămîne mînerul în palmă, zice că o să cumpere altul, dar o să mor şi n-apuc s-o mai văd şi pe asta, însă e o uşă, nu un paravan, iar conservele mele vor sta la rece. S-a hotărît să meargă s-o cumpere tocmai azi, pe cînd ştersesem praful pe dulap şi spălasem o parte din sticlăria din vitrină. Se ştie, cînd se montează o uşă, neapărat se sparge peretele, cade tencuială, se face praf în toată casa. Eu îmi propusesem să fac curat în toate dulapurile din bucătărie şi să coc un cozonac în cuptorul cel nou, ce-l am de la Paşti, dar cu acesta e o altă poveste... 

Du travail

Le 18 avril 2012

Mercredi. J’essaie de faire la maison accueillante. Dans la cuisine je n’ai pas fait le nettoyage de Pâques et je devrais sortir le citronnier...


Miercuri. Încerc să fac casa primitoare. În bucătărie n-am prea făcut curăţenia de Paşti şi ar trebui să scot lămîiul...

          

Pâques encore

Le 17 avril 2012

Mardi. Il continue à faire mauvais temps, je dois sortir pour payer les factures, c’est encore Pâques.


Marţi. Continuă să fie vreme rea, trebuie să ies ca să plătesc facturi, este a treia zi de Paşti.

 

Elise

Le 16 avril 2012

Lundi. Elisa est très intéressée par des livres, magasines, journaux. Au début, elle les mettait en bouche, ainsi elle apprenait tout ce qu’elle avait besoin. Ensuite, elle a découvert que ces objets se déchiraient facillement, alors elle les transformait en miettes et, si on ne faisait pas attention elle les mangeait. Ces jours, je lui ai montré que c’est beaucoup plus intéressant de les feuilleter et d’observer les illustrations et ça a marché. C’est vrai que feuilleter n’est pas si facile que déchirer, mais ça va. Enfin, elle a appris qu’un crayon sert à écrire ou à dessiner, mais c’est seulement le début de cette activité.

Aujourd’hui, ils sont partis. Martin va au travail demain matin.

Luni. Elisa este foarte interesată de cărţi, ziare, reviste. La început le băga în gură şi astfel afla tot ce voia ea despre acestea. Apoi, a descoperit că se rup atît de uşor, aşa că le transforma în bucăţele şi, dacă nu erai atent le mînca. În aceste zile i-am arătat că este mult mai interesant să le răsfoieşti şi să te uiţi la ilustraţii. E adevărat că răsfoitul nu-i chiar atît de uşor ca ruptul, dar merge, mai are de învăţat. În sfîrşit, a descoperit că un creion poate servi şi la scris sau desenat, dar în legătură cu această activitate are încă multe de aflat.

Astăzi, ei au plecat. Mîine, Martin merge la lucru.  

    

Resurrection

Le 15 avril 2012

Dimanche. À minuit, je suis allée à l’église, même si j’étais si fatiguée. Je suis allée seule, Elisa avait pris son bains, ses parents s’occupaient d’elle, Liviu n’y va jamais, en plus il est malade, il tousse, mais pendant l’après-midi il avait apporté les Pâques, le pain et le vin, une cuillère pour chacun.

La pluie s’est arrêté, un brouillard léger flottait au-dessus du village et il ne faisait pas froid. Dans le cimetière, dans l’attente de la messe, il y avait du monde qui visitait les tombes des parents et y mettait des bougies, tout était bien illuminé. En quelques minutes les gens sont arrivés sur le parvis de l’église, il y en avait beaucoup, comme d’habitude, peu de touristes cette fois, mais des gens de tous les villages de la commune: les voisins, le maire, de vieux enseignants à la retraite, de jeunes familles, des élèves et des étudiants en vacances, ma filleule Magda avec son copain, sa soeur Monica avec son mari, Ancuţa avec sa fille Georgiana, l’autre, la petite bébé, est restée à la maison avec son papa.

Tout s’est bien passé, le pope avait un micro et je ne reconnaissais pas sa voix, j’avais l’impression d’entendre la voix de Bazil, je savais que ce n’était pas lui, mais c’était une impression, comme ça.

Duminică. La miezul nopţii am fost la biserică, chiar dacă eram atît de obosită. Am mers singură, Elisa a facut baie, părinţii se ocupau de ea, Liviu nu merge niciodată,în plus este bolnav, tuşeşte. Totuşi după-masă fusese la biserică să aducă Paştile, pîinea şi vinul, o linguriţă pentru fiecare.

Ploaia se oprise, o ceaţă uşoară plutea deasupra satului şi nu era frig. În cimitir, în aşteptarea slujbei, erau oameni care vizitau mormintele rudelor şi puneau lumînări. Totul era foarte iluminat. În cîteva minute oamenii s-au adunat pe parvizul bisericii, erau mulţi, ca de obicei, puţini turişti de data aceasta, dar oameni din toate satele comunei: vecinii, primarul cu familia, bătrîni profesori la pensie, familii tinere, elevi şi studenţi în vacanţă, fina mea Magda cu prietenul ei, sora sa Monica cu bărbatul ei, Ancuţa cu fiica sa Georgiana, cea mai mică, bebe, rămăsese cu tatăl ei acasă.

Totul a mers bine, preotul avea microfon, nu-i recunoşteam vocea, ba, uneori aveam impresia că aud vocea lui Bazil, ştiam că nu e dînsul, dar era aşa, o impresie.(photo:internet)

Dimanche encore. Nous avons dormi plus tard que d’habitude ensuite on s’est assis à table pour le petit déjeuner. Chez nous, je veux dire dans ma famille, le petit déjeuner est le plus important repas du dimanche des Pâques. On commence avec les Paques, c’est-à-dire le pain et le vin, un petit cuiller pour chacun. Ensuite, on casse des oeufs. Elisa ne voulait pas casser son oeuf, mais après elle l’a transformé en miettes, en nourriture pour les poussains.

Duminică încă. Am dormit cu toţii pînă mai tîrziu decît de obicei, apoi ne-am aşezat la masă pentru micul dejun. La noi, vreau să zic în familia noastră, micul dejun este masa cea mai importantă în duminica de Paşti. Se începe cu Paştile, adică pîinea şi vinul, cîte o linguriţă pentru fiecare. Apoi se ciocnesc ouă. Elisa nu voia să spargă oul ei, dar cînd acest lucru s-a produs, a transformat oul în miezuri, mîcare pentru pui.

    

Bonnes Pâques!

Le 14 avril 2012

Samedi. Je voulais vous souhaiter Bonnes Pâques à tous mes lecteurs, mais je n’ai plus eu le temps de m’assoir devant l’ordinateur. Il me reste l’espérance que les Pâques orthodoxes se sont bien passé pour tout le monde!!!

Comme partout en Roumanie, il a plu ces jours, chez nous il a fait un peu de soleil juste pour une petite sortie avec Elisa.

Sîmbătă. Aş fi dorit să vă urez Sărbători fericite de Paşti tuturor cititorilor mei, dar nu am mai apucat să mă aşez la calculator. Îmi rămîne acum speranţa că toată lumea a petrecut frumoase Sărbători de Paştile ortodoxe!

Ca oriunde în România, a plouat în aceste zile, la noi a fost un pic de soare, cît să ieşim la o plimbare cu Elisa.

      

 

Loin de l'ordinateur

Le 13 avril 2012

Vendredi. Les enfants sont arrivés, il s’agît de Martin, Ana et la petite Elise. Je n’aurai pas du temps de m’assoir devant l’ordinateur...Je vais y ajouter une photo.

Vineri. Copiii au sosit, este vorba despre Martin, Ana şi micuţa Elisa. Nu voi mai avea timp să stau la calculator...O să adaug o fotografie, mai încolo.

    

Le nettoyage fini

Le 12 avril 2012

Jeudi. Je dois finir aujourd’hui le nettoyage: ce que j’ai fait c’est bien fait, ce qu’il y a encore à faire, après Pâques.

Joi. Trebuie să termin astăzi curăţeia: ceea ce am făcut e bun făcut, ceea ce mai e, după Paşti.

       

Agneau

Le 11 avril 2012

Mercredi. Nous avons été à Cîmpeni: chez le dentiste, j’ai fini pour le moment, je reprendrai plus tard. Nous avons acheté un petit agneau chez le boucher. J’ai toujours mal dans cet endroit.

Miercuri. Am fost la Cîmpeni: la dentist, unde am terminat deocamdată, voi reîncepe mai tîrziu. Am mai fost la măcelărie şi am cumpărat un mieluţ. Mi-a fost rău şi de data asta în acest loc al morţii.(photo internet)

       

Fumier

Le 10 avril 2012

Mardi. Doru Copos, nous a apporté du fumier pour l’allée, aujourd’hui on s’est occupé de cette affaire et j’ai commencé à peindre la salle de bains, ce qui n’est pas facile...

Marţi. Doru Copos ne-a adus ieri, o căruţă de bălegar pentru alee, aşa că azi am fost ocupaţi cu treaba aceasta şi, în plus, am început să văruiesc prin baie, ceea ce nu e prea uşor...

      

Fraudes

Le 9 avril 2012

Lundi. Il ne pleut plus mais il fait froid. Je m’occupe encore du nettoyage. Liviu rentre du Centre avec toutes sorte de nouvelles du village et même de la Vallée. Depuis l’an dernier encore, peut-être depuis plus longtemps, on a commencé la chasse à ceux qui ont reçu des pensions sans avoir travaillé, enfin, sans avoir contribué au système. De temps en temps, nous apprenions que quelqu’un s’est brouillé avec la justice au sujet de la pension. Aujourd’hui, les gens parlaient au Centre de 180 personnes de la Vallée, cette fois, qui auraient des pensions de mineurs, et ils n’avaient jamais travaillé à la mine.

Luni. Nu mai plouă, dar este frig. Eu tot mă mai ocup de curăţenie. Liviu se întoarce din Centru cu tot felul de veşti de prin sat şi chiar de pe Vale. Încă de anul trecut, sau poate chiar mai demult, s-a început urmărirea celor care au luat pensii fără să aibă dreptul, fără să fi contribuit la fondul de pensii. Din cînd în cînd, auzeam de cîte cineva că ar fi cercetat de justiţie pe această temă. Azi, oamenii vorbeau prin Centru, despre încă 180 de persoane, de pe Vale, de data aceasta, care ar fi luat pensii de mineri, fără să fi lucrat în mină.