Saturday, May 25, 2013

Jeunesse



Le 23 mai 2013


Jeudi. Je n’ai pas accompagné Liviu au repas que sa classe a organisé en fin de lycée, car j’avais trop de choses à faire par ici, à la maison et en plus je ne savais pas comment mon fils voyage et j’attendais toujours un appel téléphonique. Enfin, j’apprends qu’il est arrivé environs 18h, à Cluj Napoca. Il a
loué une voiture et il va chez son frère à Alba Iulia.
Magda vient de finir le lycée et mon fils va rencontrer ses camarades de classe après 20 ans. En ce qui me concerne, moi, celle que je suis maintenant, la vie passe vite, mais eux, ils ont encore tant de choses à faire, à vivre...



Joi. Nu l-am însoţit pe Liviu la masa organizată de clasa sa la sfîrşit de liceu, fiindcă aveam prea multe de făcut aci, acasă şi, în plus aşteptam să aflu cum a călătorit fiul meu, aşteptam mereu un telefon.În sfîrşit aflu că a aterizat cu bine la Cluj Napoca, a închiriat o maşină şi s-a dus la Alba Iulia, la fratele său.
Magda tocmai termină liceul iar fiul meu se întîlneşte cu colegii săi după 20 de ani. Din perspectiva mea, cea care sînt acum, viaţa trece repede, dar ei mai au atîtea de făcut, de trăit...(photos: de l'album Ani de liceu, réalisé par Best Image Cîmpeni)

   
 

2 comments:

  1. Frumoasă, fina asta a ta. Felicitări pentru absolvire!A1

    ReplyDelete
  2. Mulţumesc. Acum este momentul absolvenţilor dar şi al revederilor. Frumoase zile, chair dacă, de data aceasta, timpul nu prea ţine cu noi. Are însă momente bune chiar atunci cînd trebuie.

    ReplyDelete