Le 14 avril 2011
Jeudi. Toute la journée il a neigé, mais pas quelque chose de sérieux, des flocons légers, plus ou moins grands, indécis s’ils tombent ou pas, comme un jeu de la nature.
Ces jours des voisines voulaient aller dans la forêt cueillir une plante bonne pour des salades ou soupes, l’ail des ours ou l’ail des bois. C’est très bon et il a beaucoup de qualités, mais avec ce temps j’ai dit qu’elles n’iront pas. Après quelques jours, quand la plante va fleurir, elle ne sera plus bonne à manger...Donc c’était le moment.
Et surprise: elles sont allées et ont cueilli des sacs et moi qui n’osais pas...Biensûr qu’elles sont rentrées toutes mouillées et transies de froid, mais j’ai eu ma portion de feuilles quand même...
Joi. Toată ziua a nins, nu prea serios, fulgi uşori, mai mari sau mai mici, indecişi dacă să cadă sau nu, ca un joc al naturii.
În casă se găsesc mereu lucruri de făcut, uneori prea multe chiar, nu te plictiseşti.
În aceste zile vecinele voiau să meargă în pădure să culeagă leurdă, o plantă foarte bună pentru salate sau supe, plină de calităţi nutritive. Acuma era momentul, peste cîteva zile va înflori şi nu va mai fi bună de mîncat. Eu nu am îndrăznit să zic da şi nici nu m-am mai gîndit la asta, dar, surpriză, s-au dus şi au cules cu sacii. E drept că la întoarcere erau ude de ploaie şi rebegite de frig, dar m-am ales şi eu cu o porţie...
Faina poza!
RépondreSupprimerMerci. Măcar o poză faină, pe o vreme aşa de urîtă...
RépondreSupprimer