Les Saints Pierre et Paul

Le 29 juin 2010

Mardi. Jour férié,  les Saints Pierre et Paul, grande messe à l’église d’Arieşeni, continuée avec une plus importante encore dans le pâturage de Vîrtop, plusieurs popes.

Temps capricieux, soleil, pluie, soleil de nouveau. J’ai récupéré de l’eau de pluie pour les fleurs. Le soir, promenade. On est entré chez les Flueraş pour voir comment a avancé Nelu avec les travaux de leur kiosque de jardin. Après il nous a reconduit jusqu’à la maison avec deux de ses quatre chiens.

Marţi. Sărbătoare, Sţii Petru şi Pavel, mare slujbă la biserica din Arieşeni, apoi la Vîrtop mare maslu, pentru sănătatea oamenilor şi vitelor care-şi petrec vara în munte.

Timp capricios, soare, ploaie şi iar soare. Am recuperat apă de ploaie pentru flori. Seara, plimbare pînă la familia Flueraş să vedem cît a avansat Nelu cu lucrările la filigoria lor cu grătar. După aceea, el ne-a condus pînă acasă împreună cu doi dintre cîinii săi.  

Roses

Le 28 juin 2010

Lundi. J’ai cueilli des roses et le soir je suis sortie avec une amie, Ana.

Tea a passé dire bonjour, elle est dans une colonie de vacances où on s’amuse en apprenant les maths, ici à Arieşeni .

Am cules trandafiri iar seara am ieşit cu o prietenă, Ana.

Tea a trecut pe la noi să ne salute. Este într-o tabăra de...matematică, la Arieşeni.

Visites et surprises

Le 27 juin 2010

Dimanche. Nous avons au moins fait quelques pas ce soir, je dirais...Une petite promenade. Toute la journée, j’ai eu l’intention d’aller jusqu’au centre du village pour voir ce qu’il y a au petit marché et pour acheter des cerises, mais je n’ai pas eu le temps, je ne sais pas comment...Liviu, qui avait envie de cerises lui aussi, est allé finalement au marché, mais il a acheté autre chose, une petite pompe pour arroser les plantes avec des produits contre diverses maladies ou parasites. Il y a des “russes’ qui vendent toute sorte de choses comme ça. Avec ce temps on peut s’attendre à toutes les surprises...

En fait, c’était une journée pleine de surprises et de courtes visites, des téléphones qui me font toujours plaisir: il y a eu des enfants qui ont passé dire bonjour, ou qui cherchaient “monsieur” pour des photos, il y a eu des amis qui ont passé dire bonjour ou rendre quelque chose, une caméra vidéo, par exemple...

Duminică. Bine că am putut ieşi la o scurtă plimbare în seara asta, toată ziua am avut intenţia să merg pînă în centru, să văd ce este prin piaţă, să cumpăr nişte cireşe, dar nu ştiu cum, nu am mai apucat...Liviu, care de asemenea avea poftă de cireşe a ajuns finalmente în piaţă, dar cu banii pe care-i avea în buzunar, a cumpărat cu totul altceva: o pompiţă de stropit plantele cînd sînt atacate des boli sau paraziţi. Sînt “ruşi” care vînd tot felul de astfel de lucruri, iar cu vremea aceasta te poţi aştepta la orice.

A fost de fapt o zi plină de mici surprize plăcute: telefoane, scurte vizite ale unor copii care trec să-l caute pe “dom’ profesor” pentru nişte fotografii, nişte prieteni care au condus 130 de km şi s-au oprit o clipă să respire, altul a trecut ca să înapoieze ceva, o cameră video...

Transport communal

Le 26 juin 2010

Samedi. Les gens qui sont en transhumance pensent sérieusement rentrer à la maison, dans la vallée car là-haut il fait trop froid. Au moins ceux qui ne sont plus jeunes...

On fait le feu dans la maison régulièrement. Peu de touristes qui sont à Arieşeni à ce moment passent les après-midis devant le feu, dans le salon de la pension. Il y en a qui font une petite excursion au Glacier de Scărişoara, mais il faut du courage...Il y a maintenant des moyens de transport électriques. Si on sort devant la porte on peut admirer de drôles de  véhicules en dehors de la charette aux chevaux.

Sîmbătă. Cei care se află în transhumanţă se gîndesc serios să coboare acasă, în vale căci sus, în munte este prea frig. Ce puţin cei care nu mai sînt tineri...

Facem focul în casă regulat. Puţinii turişti care se găsesc la Arieşeni în acest moment, îşi petrec după-amiezile în faţa focului din salonul pensiunii. Mai sînt unii, mai curajoşi care se duc in vreo excursioară la Gheţarul de la Scărişoara, de exemplu. Sînt acuma şi mijloace de transport mai diversificate. Te miri ce vehicole amuzante poţi să vezi dacă ieşi din curte. Astea electrice fac acuma concurenţă căruţelor cu cai.

Une bonne journée

Le 25 juin 2010

Vendredi. Ces jours-ci, comme l’an dernier, Liviu a été, pour ainsi dire, dans la fièvre des recherches. Il veut acheter quelque chose dans un magasin online, donc il a étudié les offres pendant des jours entiers!!! Finalement, il a trouvé ce qu’il cherchait, il a passé la commande et après, il a appris que le courrier viendra seulement jusqu’à Alba Iulia, mais il n’a pas de voiture pour le moment.          

Alors, d’autres recherches: qui parmi ses amis irait à Alba Iulia avec des affaires et pourrait le prendre avec. Il était tellement concentré et occupé avec cette affaire qu’il n’a pas bien compris quand il devrait y aller et il est allé aujourd’hui, mais l’arrivée du colet sera demain...C’est drôle, mais j’ai été gâtée avec cette occasion: j’ai reçu des bouteilles vides (chez nous, il y a eu grande pénurie depuis qu’on a commencé la préparation du sirop de sapin), j’ai reçu aussi des giroles de Dealu Mare et une bague en argent avec une pierre verte, un peridot, je crois.

Le soir, j’ai marché 4 km, j’ai fait une visite de quelques minutes chez les Petruse, j’ai rendu un fuseau à Mărioara et me voilà de retour avec une galette au chou de leur chaude cuisine.

Chaud, c’est un mot recherché ces jours, il fait froid à Arieşeni. Hier, il a fait environ 6^o C pendant la nuit, aujourd’hui 7^o C le matin, à midi environ 15^o C. Et il pleut chaque jour. Dans le Pays il y a eu de orages qui on provoqué des pertes de vies humaines et c’est ainsi dans toute l’Europe mais aussi dans l’Amérique...Chez, nous, au moins on n’a pas de problèmes comme cela, seulement qu’il fait froid.

Vineri. În aceste zile, ca şi anul trecut, de altfel, Liviu a fost, ca să zic aşa, în febra căutărilor. Vrea să cumpere ceva dintr-un magazin online, prin urmare, zile întregi a stat pe internet!!! Pînă la urmă a găsit ceea ce căuta, a făcut comanda şi abia după aceea a descoperit că firma de curierat vine doar pînă la Alba Iulia, dar deocamdată, el nu are maşină. Alte căutări au urmat: cineva, un prieten care să aibă ceva de rezolvat la Alba Iulia şi care să-l ia şi pe el. Era atît de concentrat, atît de preocupat, încît nu a reţinut sau nu a înţeles cînd anume trebuia să meargă şi s-a dus astăzi, dar trebuia să fie acolo abia mîine. Aş zice că e amuzant, dar nu îndrăznesc. Oricum eu am fost chiar norocoasă pe ziua de azi: mi-a adus nişte sticle goale ( pe aici, a fost mare penurie de cînd cu siropul de brad), mi-a adus gălbiori de Dealu Mare şi mi-a cumpărat un inel din argint cu piatră, peridot, cred.

Seara am făcut o plimbare mai lungă, 4 km, pînă la doamnele Petruse, i-am înapoiat un fus Mărioarei şi iată-mă înapoi acasă cu un pup cu varză din bucătăria lor caldă, unde găseşti mereu cîte ceva bun.

Cald este un cuvînt foarte...căutat pe aici. Este frig la Arieşeni. Ieri, au fost 6^o C în timpul nopţii, azi au fost 7^oC dimineaţă, iar la amiază în jur de 15^oC. Şi plouăăă, în fiecare zi. În ţară, cum zic moţii, au fost nişte furtuni, nişte ruperi de nori, care au provocat pierderi de vieţi omeneşti, aşa s-a întîmplat în toată Europa, dar şi în cele două Americi. Aici, la noi, cel puţin, nu au avut loc dezastre, doar că este frig, atîta tot.

Jour férié

Le 24 juin 2010

Jeudi. Jour férié. Le pope est allé à la messe, je ne dois pas cuisiner, je n’ai aucun livre en vue, je ne peux pas passer du temps sur l’ordinateur, car mon gentil mari cherche quelque chose sur internet, il veut acheter un amplificateur, on dirait une journée ennuyeuse, mais ça va...J’ai fait une plus longue promenade, j’ai cueilli quelque serpolet, il était trop beau pour le laisser se faner dans le pré.     Des élèves cherchent Liviu qui leur donne des photos prises les derniers jours d’école. Jimmy, le photograph a eu beaucoup de travail.

Joi. Sărbătoare. Popa s-a dus la biserică, eu nu trebuie să bucătăresc, n-am nici o carte în vedere, nu-mi pot petrece timpul pe calculator, căci soţul meu iubit are ceva de căutat pe internet (calculatorul lui e prea important ca să rişte să-l viruseze cu internetul), vrea să cumpere ceva, un amplificator, deci, cumva, o zi plictisitoare, dar merge, e bine...Fac o lungă plimbare, culeg încă nişte cimbişor, era prea fain să-l las acolo pe pajişte.                                                O mulţime de elevi îl caută pe Liviu să le dea fotografiile făcute în ultimele zile de şcoală. Jimmy, fotograful a avut mult de lucru.

Christianisme, paganisme et magie

Le 23 juin 2010

Mercredi. Demain, la fête de la Saint-Jean-Baptiste et aussi une fête populaire au nom d’une fleur du Solstice d’été, la caille-lait jaune, en roumain ces fleurs s'appellent Sînziene(du latin, Sancta Diana). Environ cette date et cette fête il y a l’atmosphère d’un mélange de christianisme, de paganisme et de magie. On croit que ces fleurs sont magiques. Elle ont le pouvoir de guérir des maladies, mais aussi de défendre la maison contre les esprits du mal. Cette nuit est la nuit magique des Sînziene (cailles-lait jaunes). Nous allons bien la passer car j’ai cueillis des fleurs, j’ai fait les traditionnelles couronnes et je les ai jetées sur le toit: une pour moi, une pour Liviu. Et aucune n’est tombée. C’est bon signe.

Miercuri. Mîine va fi mare sărbătoare: St-ul Ioan Botezătorul şi Sînzienele (din latinescul Sancta Diana). In jurul acestei date şi a acestei sărbători există mereu atmosfera unui amestec de creştinism, păgînism şi vrajă pentru că florile de sînziene, înflorind în preajma solstiţiului de vară au puteri vindecătoare şi nu numai, ele pot să apere casa de spiritele rele. Tocmai de aceea, respectînd tradiţia, am cules flori, am făcut două cununi, una pentru mine, una pentru Liviu, le-am aruncat pe acoperiş, nici una nu a căzut, semn bun, aşa vom trece cu bine noaptea magică a Sînzienelor. 

Zeus

Le 22 juin 2010

Mardi. J’ai deux touffes de forsytia qui fleurissent au printemps plus tôt que les autres plantes, une est tout petite parce que le chien l’aime beaucoup et me la mange, l’autre la plus grande, elle était bien jusqu’aujourd’hui quand Zeus, c’est le nom du chien, a voulu sortir de son paddock et il a réussi, alors ma plante a été cassée, mais pas en entier. Le chien est venu chez nous. Le voisin s’est faché, car il a été obligé de réparer la clôture. J’ai dit:”Cest bien qu’il n’est pas sorti dans la rue où il pourrait avoir un accident...”Alors Teofil: “ Ce serait très bien! Je ne devrais pas me débarasser de lui autrement”...

Marţi. Am la poartă două tufe de forsytia, acei arbuşti ornamentali care înfloresc primăvara devreme, una mai mică, pentru că tare-i place lui Zeus, aşa se numeşte cîinele, iar dacă-i place mi-a mîncat-o. Cealaltă a fost bine pînă astăzi, cînd Zeus a vrut şi chiar a reuşit să iasă: a împins scîndura gardului, a rupt arbustul şi a venit la noi. Teofil, săracul a prins de veste la timp şi a venit cu lesa să-l recupereze. “Tot e bine că nu a ieşit în drum, unde putea să-l calce vreo maşină”, am zis eu. “Ar fi bine să-l calce, să scap de el”, mi-a răspuns supărat. A trebuit să repare gardul.

Lola

Le 21 juin 2010

Lundi. Je suis obligée de penser au chien de mon voisin parce que dernièrrement il nous réveille pendant la nuit car il pleure, il n’aboie pas, il pousse des cris plaintifs. À partir du 6 h du matin personne ne dors plus dans les environs. Parfois je suis fatiguée toute la journée. Aurica et Teofil ne veulent pas avouer, mais ils sont fatigués eux aussi...Ce qui est amusant est que l’autre voisine, Mona, est très contrariée: dans sa maison il y a trois bébés, ses petits-fils, qui ont besoin de dormir, mais dehors elle a 4 (quatre) chiens, qui nous ont tellement perturbés tous...Maintenant ils ne font pas de bruit, mais pendant l’hiver, toute la famille monte à la piste de ski où ils travaillent tous et alors la chienne, Lola, un très joli setter irlandais est très, très malheureuse, elle pleure toute la journée. On ne peut pas se défendre de ce bruit seulement si on est sourd. Lola est la championne, aucun des chiens ne sort pas de pleurs aussi forts...Jusqu’à un an ou deux elle a vécu dans la maison et elle dormait dans le lit de sa maîtresse, après quoi, d’un coup, on l’a mis dehors, en chaines. Elle avait tellement souffert, elle avait tellement réclamé son bonheur perdu qu’elle a fait une hernie. Comme ça Mona, a commencé à se rendre compte que les voisins n’étaient pas tout simplement jalous de la prospérité de sa famille et de la beauté de sa chienne, comme elle disait.

Luni. Sînt obligată să mă gîndesc la cîinele vecinilor pentru că în ultima vreme plînge noaptea, nu latră ci scheaună. De pe la 6^oo dimineaţa nimeni nu mai doarme în jur. Cîteodată, toată ziua sînt obosită. Aurica şi Teofil nu vor să recunoască, dar şi ei sînt obosiţi. Cîinele schiaună toată ziua deasemenea, dar atunci nu deranjează chiar aşa...Ceea ce este de-a dreptul amuzant este faptul că cealaltă vecină, a noastră, Mona, este foarte intrigată: în casa sa există trei copii mici, pînă-ntr-un an, care au nevoie să doarmă, dar afară, în curte, ea are 4 (patru) cîini, care ani de zile ne-au perturbat vieţile, tuturor pe aici prin jur. Acuma ei nu deranjează, doar Zeus, dar iarna, la deschiderea sezonului de ski, toată familia pleacă dimineaţa, la pîrtie, unde au afaceri, iar cîinii rămîn cu noi, vecinii. Au o căţea, Lola, un frumos setter irlandez, care este extrem de nefericită şi plînge, plînge...latră fără încetare, de dimineaţa pînă seara. Nu te poţi apăra de lătratul ei ascuţit şi plîngăcios nici dacă asculţi muzică, nici dacă te refugiezi în camera cea mai izolată, doar dacă ai fi surd. Ea este campioana. Nici un cîine nu latră atît de tare. Pînă la un an sau doi, nu mai ştiu exact, Lola a trăit în casă, a dormit cu stăpîna sa în pat, dar apoi au avut de lucru la pîrtie, atunci Lola a fost scoasă afară, în zăpadă, pusă în lanţ şi lăsătă singură. Pentru noi a fost de coşmar! Atîta a plîns, atîta a urlat şi atîta şi-a cerut dreptul ei la fericirea pierdută pînă a făcut o hernie. În sfîrşit, Mona a înţeles că nu era vorba doar de răutatea şi de gelozia vecinilor care o invidiau pentru afacerile sale prospere şi pentru frumuseţea cîinelui său. Aşa zicea ea pe atunci.

(photo:internet)

Le voisin pécheur

Le 20 juin 2010

Dimanche. Je me demande quel grave péché mortel a pu commettre mon voisin qu’il soit puni ainsi par sa propre fille bien aimée: elle a voulu avoir un chien, mais pas n’importe quel chien, un berger caucasien. Elle ne peut pas se permettre l’avoir chez elle, dans la ville, dans un appartement de bloc, donc elle l’a mis dans les bras de ses parents, qui, eux aussi habitent dans un appartement d’un petit bloc, où il ont également un petit jardin, dont ils ont donné la moitié au chien de leurs chère fille. C’est l’espace d’un garage, ce qui est beaucoup trop petit pour un chien de cette taille. Le pauvre chien se contentait de cet espace l’an dernier quand il était encore petit, mais maintenant il a besoin de bouger plus, il a plus d’un an, il est beau, grand, fort, ses besoins sont plus grands aussi. Voilà que ses maîtres ne sont plus capables de le contenter...

Duminică. Mă tot întreb ce păcat mortal are pe suflet vecinul meu de este pedepsit astfel chiar de fiica sa iubită: ea şi-a dorit un cîine, dar nu orice fel de cîine, un ciobănesc caucazian. Ea nu-şi poate permite să-l ţină la ea, în oraş, într-un apartament de bloc, deci l-a pus în braţele părinţilor săi care locuiesc la ţară, dar tot într-un apartament de bloc, însă au o gradină mică din care jumătate au amenajat-o pentru cîinele iubitei lor fiice. Este spaţiul unui garaj, ceea ce este mult prea mic pentru un cîine de talia aceasta. Bietul cîine se mulţumea cu acest spaţiu anul trecut pe cînd era încă un pui, dar acuma are nevoie să se mişte mai mult, are mai bine de un an, este adult, este frumos, mare, puternic şi nevoile sale au crescut...În curînd bieţii lui stăpîni nu vor mai putea să-l mulţumească...

Pas plus tard...

Le 19 juin 2010

Samedi. On a fait des courses à Cîmpeni. Je suis bien occupée avec la cuisine, les sirops...Ce sont des choses qu’on doit faire maintenant, pas plus tard ou plus tôt...

Depuis deux jours le temps est très humide, il pleut en quantités, de vrais orages. Il y a des interruptions de courant électrique, d’internet, de téléphone.

Sîmbătă. Am fost la Cîmpeni pentru cumpărături. Sînt foarte ocupată zilele acestea cu bucătăria, cu siropurile. Sînt lucruri care trebuie făcute acum, nu mai tîrziu sau mai devreme...

De vreo două zile vremea este foarte umedă, cu ploi rapide şi bogate, adevărate vijelii. Avem deseori întreruperi de curent, internet sau telefoane.

Du travail

Le 18 juin 2010

Vendredi. Je fais du sirop de sapin, je cherche et je lave des bouteilles, une partie des bourgeons de sapin je les ai mis dans une grande marmite pour faire du sirop bouilli, une autre partie je les ai mis dans un grand bocal et j’y ai mis 200 ml d’alcool, demain je vais y ajouter de l’eau et ce sirop sera non bouilli. J’ai encore beaucoup de travail. Entre temps, j’ai trié le serpolet et je l’ai mis dans une chambre, sans beaucoup de lumière où il sèche au frais et au noir...

C'est le temps du jasmin, des pivoines roses et des petites roses.

Vineri. Fac sirop de brad, caut şi spăl sticle, o parte din muguri i-am pus într-o oală mare şi i-am fiert, mîine îi strecor şi adaug zaharul apoi fac sirop fiert. Altă parte i-am pus într-un borcan mare cu 200 ml de alcool, siropul care iese de aici nu va fi fiert. Mai am încă mult de lucru cu siropul. Între timp, am ales cimbrişorul şi l-am pus la uscat, sus la mansardă, într-o cameră răcoroasă şi întunecoasă...

Este timpul iasomiei, bujorilor roz şi trandafirilor...

Bourgeons

Le 17 juin 2010

Jeudi. C’est le temps du sirop de sapin. Je n’avais pas de bourgeons, pas de bouteilles vides, rien. Du sucre seulement.

Je pensais renoncer même, mais aujourd’hui, il fait beau temps et pas très chaud. Mes voisins, Aurica et Teofil vont cueillir des bourgeons, alors que je voulais ramasser du  serpolet pour nos tisanes d’hiver. On est allé ensemble. Donc, il y a du serpolet et des bourgeons de sapin. Il me faut des bouteilles maintenant. Je vais voir comment faire...

Joi. Este vremea siropului de brad. Nu aveam nici de unele, nici muguri, nici sticle goale, nimic. Doar zahăr.

Mă gîndeam chiar să renunţ de data asta, dar astăzi,  vecinii mei, Aurica şi Teofil merg să culeagă muguri de brad, eu mă pregăteam să merg să strîng cimbrişor pentru ceaiurile mele din iarnă. Am mers împreună. Prin urmare iată-mă cu provizia de cimbrişor, dar şi cu muguri. Îmi mai trebuie sticle. O să văd ce-i de făcut...

La vieille Barbara

Le 16 juin 2010

Mardi. Je ne sais pas pourquoi certaines personnes se font un vrai plaisir de blesser les autres, même leurs proches ou surtout ceux-ci...Il s’agit de la bêtise? De mauvaise éducation? De folie?

Je me rappelle qu’il y a 38 ans, j’ai rencontré une vieille femme,je me la rappelle bien parce qu’elle était mignonne, qui m’a demandé de regarder ce que j’avais dans les bras. J’ai mis de côté la pilotte de satin bleu et j’ai découvert le visage endormi de mon bébé que j’aimais tant. “C’est un garçon ou c’est une fille?”

“Garçon”, j’ai dit avec fierté. “Jète-le, jète-le dans la rivière si c’est un garçon! Mais si c’est une fille, berce-la comme ça” a dit la vileille femme en faisant le mouvement de quelqu’un qui berce un bébé...

"Elle est folle", m’avait expliqué plus tard ma logeuse Marie. Son nom est Barbara, elle n’a pas été marié, elle était trop pauvre, mais le bon Dieu lui a donné un enfant, qu'elle avait élevé seule, un garçon qui s’est marié et l’a quitée. Depuis, il ne s’est plus intéressé de sa mère, jamais et elle est devenue folle. "C’est pour cela qu’elle t’avait dit de jeter le bébé dans la rivière si c’est un garçon"...

Marţi. Nu ştiu pentru ce unor persoane le face plăcere să-i supere pe ceilalţi, pe cei apropiaţi lor, sau mai ales pe aceştia...Să fie vorba despre prostie? Proastă educaţie? Nebunie?

Îmi amintesc că în urmă cu 38 de ani, am întîlnit pe drum o femeie bătrînă, mi-aduc bine aminte  pentru că era frumuşică, ea mi-a cerut să-i arăt ce ţin în braţe. Am dat la o parte plăpumioara din satin bleu şi am descoperit faţa bebelaşului meu adormit, pe care îl iubeam atît de mult. “ Băiat sau fată?” “Băiat” am răspuns eu mîndră. “Aruncă-l, aruncă-l în rîu, dacă-i băiat, dar dacă-i fată, tot aşa s-o legeni” a zis bătrîna făcînd mişcarea celor care leagănă un bebe în braţe... 

“Este nebună, săraca”, mi-a spus mai tîrziu gazda mea, Mărie. Numele ei este Barbura, n-a fost niciodată măritată, fiind prea săracă, dar i-a dat Dumnezeu un copil pe care l-a crescut singură. El s-a însurat şi a părăsit-o, dar de atunci nici nu s-a mai interesat vreodată de mama sa, care a înnebunit de durere. “De aceea a spus să-l arunci în rîu dacă-i băiat” 

Buon giorno, professoressa. Come sta?

Le 15 juin 2010

Mardi. J’ai été occupée avec la lecture. C’est à peine ce soir que je viens de finir. En regardant ma correspondance j’ai vu la réponse que j’attendais avec émotion de la part d’une des princesses dont le profile je l’ai trouvé sur facebook. J’en suis très contente.

Marţi. Am fost foarte ocupată cu lectura. Abia astă seară am terminat. Uitîndu-mă în mail-box-ul meu, să-mi verific corespondenţa am găsit răspunsul pe care îl aşteptam cu emoţie, venea din partea uneia dintre prinţese al cărui profil l-am găsit pe facebook. Sînt foarte bucuroasă.

Pluie, orage, grêle

Le 14 juin 2010

Lundi. Pluie, orage, grêle. Je suis seule à la maison et je suis en train de lire un roman écrit par une Américaine. Quoi faire d’autre chose par un temps pareil?

Luni. Ploaie, furtună, grindină. Sînt singură acasă şi citesc un roman scris de o americană. Ce altceva poţi face pe o vreme ca asta? 

Dans la basse cour

Le 13 juin 2010

Dimanche. Nous avons passé un dimanche tranquille, toujours très chaud, le soir il fait encore 28^oC. Le bois de chauffage de derrière est tombé avec bruit, les poules, le coq et les poussains n’en revenaient plus, ils ont eu très peur. Heureusement, pas de problèmes...

Duminică. Am petrecut o duminică liniştită, tot foarte cald, seara erau încă 28^oC. Lemnele de foc din spatele casei s-au surpat cu zgomot, găinile, cocoşul şi puii nu-şi mai revin, aşa s-au speriat. Din fericire, nu sînt probleme...

La belle vallée

Le 12 juin 2010

Samedi. Nous sommes allés à la ville, à Cîmpeni, pour certains affaires qui, en fait n’étaient pas du tout urgentes. On avait tout simplement besoin de sortir. Donc, Liviu est allé chez le photographe et moi, dans les magasins.

Mais que c’était belle la Vallée, avec la végetation du début de l’été! Cest bien le temps des accacias, du sureau et du serpolet. Il y a plein d’églantiniers en fleurs au bord de la route.

Sîmbătă. Azi, am mers la oraş, la Cîmpeni, pentru unele treburi care chiar nu erau urgente. Aveam, pur şi simplu, chef să ieşim un pic. Deci, Liviu s-a dus la fotograf şi eu, prin magazine.

Dar, ce frumoasă era Valea, cu abundenţa vegetaţiei de  început de vară! Este vremea salcîmilor, a socului şi cimbrişorului în floare. Şi, este plin de măcieşi înfloriţi pe marginea drumului.

Canicule

Le 11 juin 2010

Vendredi. La fin de l’année scolaire. Je ne suis pas allée par là, je n’ai pas de photos cette fois. Il a fait très, très chaud aujourd’hui. Toute la journée j’ai lu un livre français, un roman: Noëlle Loriot, Quand Bertrand était là...Je ne peux pas dire que c’est un bon livre ou pas, mais je l’ai lu d’un trait, j’ai fini le soir...La psychologie d’un couple, de la finesse, de la sensibilité, je ne sais pas, de la force, peut-être...

Pendant une pause j’ai lavé un de mes tapis. Enfin!

Vineri. Sfîrşitul anului şcolar. De data aceasta nu am participat, nu am fotografii. A fost foarte, foarte cald astăzi. Toată ziua am citit o carte franţuzească, un roman:Noëlle Loriot, Cînd trăia Bertrand...Nu pot spune dacă e o carte bună sau nu, dar am citit-o aproape dintr-o suflare, am termint-o seara...Psihologia unui cuplu, fineţe, sensibilitate, nu ştiu, forţă, poate...

Într-o pauză, am spălat unul dintre covoarele mele. În sfîrşit!

Dormir au soleil

Le 10 juin 2010

Jeudi. J’ai pris les ordonances au dispensaire et j’ai continué le travail à la maison, un travail une fois terminé, on doit le recommencer. Mais il a fait chaud du tout. Vraiment l’été!!!

Le chat en profite!

Joi. Am luat reţetele compensate pentru mine şi Liviu de la dispensar şi mi-am continuat treburile casnice, care nu se mai termină, sau chiar dacă se termină trebuie s-o iei de la capăt. Dar a fost cald, cald de tot!!!

Pisica îşi ia porţia de căldură!

Jolis pots suspendus

Le 9 juin 2010

Mercredi. J’ai continué le travail d’hier en m’occupant de mes fleurs: je les ai arrosées, donné des engrais, prevenu les attaques des insectes qui leur font mal.

J’ai mis les fleurs-cadeau-de-mes-copines dans de jolis pots suspendus...

Miercuri. Am continuat munca de ieri ocupîndu-mă de flori: udat, curăţat de frunze şi flori ofilite, îngrăşăminte, stropit cu o soluţie care să le protejeze împotriva dăunătorilor. Am pus florile-primite-de-la-prietenele-mele în nişte frumoase ghivece suspendate.

L'allée

Le 8 juin 2010

 

Mardi.Aujourd’hui, j’ai coupé l’herbe de mon allée. Je suis bien fatiguée. J’aimerais dormir pendant la nuit.Quand on est fatigué, souvent on ne peut pas dormir...

Marţi. Astăzi am tăiat iarba de pe alee. Sînt foarte obosită. Aş dori să dorm la noapte. Cînd eşti foarte obosit, uneori nici nu poţi să dormi...  

Vieilles photos

Le 7 juin 2010

Lundi. Les princesses sont parties, elles se sont arrêtées par Draşov, une localité du département d’Alba où habitent les parents d’une d’elles, Aurica Mica (mica=la petite, ou la jeune), c’est ainsi qu’on l’appelait autrefois.

Les filles changent leur nom. C’est pour cela que c’est difficile à les retrouver, la majorité d’entre elles se sont mariées et ont pris le nom du mari, alors cherche-les! L’aiguille dans la botte de foin.

Nous avons regardé de vieilles photos qu’elles avaient pris dans le sac-à-main. Il nous restent encore quelques-unes à retrouver. Depuis que je suis tombée sur le nom de la Comptesse Cerises-Amères-la Seconde sur une page de décès et commémorations,d'un journal, j’ai un peu peur... Aujourd’hui, j’ai trouvé encore une princesse sur facebook et je lui ai envoyé un message, sans être sûre que c’est bien celle que je cherchais. Maintenant, j’attends avec émotion un signe.

Luni. Prinţesele au plecat, s-au oprit pe la Draşov, o localitate din judeţul Alba unde locuiesc părinţii celei pe care noi o numeam pe atunci Aurica Mică.

Fetele şi-au schimbat numele. De asta e greu să le găseşti: majoritetea s-au măritat şi-au luat numele soţului, atunci mai găseşte-le! Caută acul în carul cu fîn!

Ne-am uitat la nişte fotografii vechi pe care au avut inspiraţia să le ia în geantă. Mai sînt unele pe care nu le-am găsit. De cînd am găsit pe contesa Cireşi Amare –Secunda pe o pagină de ziar la rubrica decese şi comemorări, pare că mi-e frică să mai caut. Totuşi, astăzi, am găsit-o pe una dintre prinţese pe facebook, i-am trimis un mesaj fără să fiu sigură că era chiar cea pe care o căutam. Acum, aştept cu emoţie un semn.

Petits tours

Le 6 juin 2010

Dimanche. Le premier de ce mois de juin, donc foire à Arieşeni. Déjà hier, quand nous sommes sorties toutes les quatre,( une d’entre mes visiteuses est une cousine d’une des princesses), donc, je disais que depuis hier déjà, il y avait des places occupées par divers participants à la foire. Nous avons fait un tour par la colline de Tuluceşti.

Aujourd’hui, elles ont voulu aller à la foire.J’ai pris plusieurs photos, mais, malheureusement elles ne sont pas réussies du tout.

Duminică. Prima din această lună. Tîrg la Arieşeni. Deja de ieri, cînd am ieşit puţin toate patru (cea de patra fiind o verişoară a uneia dintre prinţese), spuneam deci că încă de ieri, am văzut că deja locurile erau ocupate de către participanţii la tîrg. Atunci, făcusem un tur pe dealul Tuluceştilor.

Azi, ele au vrut să meargă la tîrg. Am luat aparatul foto, dar din păcate, fotografiile nu sînt reuşite de loc.