miercuri, 2 septembrie 2009

Un après-midi




Le 1 septembre 2009

Mardi. On est allé à Cîmpeni, question de papiers à renouveler pour nos Italiens, courses etc. Cristian collé de son père. Celui-ci, fatigué et surtout malade: il a pris froid en conduisant les fenêtres ouvertes, car il faisait chaud du tout.

En fin d’après-midi, on est allé voir la petite maison de Vîrtop. Nous avons passé quelques moments agréables et Cristi a joué avec des enfants des chaumières du pâturage alpin. Il ne voulait plus rentrer à la maison. Il voulait dormir là-bas.

Ici, à la montagne, il a commencé à faire frais du tout le soir: 9-10 0 C. Il est agréable de faire un peu de feu le soir.

Marţi. Am mers la Cîmpeni, erau de rezolvat treburi legate de documente expirate pentru italienii noştri, cumpărături etc. Cristian, lipit de tata. Acesta din urmă, obosit şi, mai ales bolnav: s-a răcit conducînd cu geamul deschis, căci era cald din cale afară.

La sfîrşitul după-amiezei, ne-am dus să vedem căsuţa de la Vîrtop. Am petrecut cîteva clipe agreabile iar Cristi s-a jucat cu nişte copii de la colibele din păşunatul alpin. I-a plăcut! Nu mai voia să se întoarcă acasă. Voia să doarmă acolo.

Aici, la munte, a început sa fie chiar rece seara: temperaturi de 9-10oC. Este plăcut, un pic de foc seara!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu