„La Bible dit que toute chose se passe à son temps, disait Chris à voix basse, sans déranger le sommeil des jumaux, la naîssance a son temps, et la plantation a son temps, et la récolte a son temps, et la mort a son temps, et ainsi de suite, et maintenant est notre temps de nous sacriffier. Plus tard le temps viendra pour nous de vivre et de nous rejouir"
Luni. Tocmai citesc un roman scris de o americană, V.C. Andrews, Florile de la mansardă (Flowers in the attic), una din acele lecturi pe care o alegi privind cartea: mare. Textul: ușor de văzut. Autorul(necunoscut pentru mine): o femeie (îmi place literatura scrisă de femei, chiar și comercială). Din cînd în cînd face bine, un scriitor nou. În română de Emilia Cristea. Este vorba despre copii obligați să trăiască mult timp închiși într-o mansardă, doar, doar vor fi acceptați de familia mamei lor.
„Biblia spune că totul se petrece la vremea sa, a șoptit Chris, fără să-i trezească pe gemeni, nașterea își are vremea ei, și săditul își are vremea lui, și recolta își are vremea ei, și moartea își are vremea ei, și așa mai departe, și acum e vremea noastră să ne sacrificăm. Mai tîrziu, va veni vremea să trăim și să ne bucurăm”
Citate favorite după o idee de Ella aici și Zinnaida aici.