Le 3o janvier 2013
Mercredi. Pas de temps pour s’assoir au moins...
Miercuri. Nu am avut timp nici să mă aşez puţin.(photo: de l'an dernier)
joi, 31 ianuarie 2013
marți, 29 ianuarie 2013
Ioan Alexandru
Le 29 janvier 2013
Mardi. Une visite: Ioan Ştefănuţ, porblèmes d’association.
Et voici l’heureuse famille dont je parlais hier, la famille de Ioan Alexandru. Ils sont beaux! Il faut dire que la maman est très jeune.
Marţi. O vizită: Ioan Ştefănuţ, probleme de asociaţie.
Şi iată fericita familie de care vorbeam ieri, familia lui Ioan Alexandru. Sînt frumoşi! Trebuie să spun că mama este foarte tînără.
Mardi. Une visite: Ioan Ştefănuţ, porblèmes d’association.
Et voici l’heureuse famille dont je parlais hier, la famille de Ioan Alexandru. Ils sont beaux! Il faut dire que la maman est très jeune.
Marţi. O vizită: Ioan Ştefănuţ, probleme de asociaţie.
Şi iată fericita familie de care vorbeam ieri, familia lui Ioan Alexandru. Sînt frumoşi! Trebuie să spun că mama este foarte tînără.
luni, 28 ianuarie 2013
Souvenirs
Le 28 janvier 2013
Lundi. C’est mon anniversaire. J’ai préparé de petits croissants qui ne sont pas si sucrés, une soupe et des boulettes de viande hachée. Ces plats ne seront pas mangés aujourd’hui, Liviu est à un baptême. Toujours un garçon, le troisième déjà cette année. Je vais regarder des photos ce soir, ou demain, peut-être. Comme l’autre fois je verrai les parents qui ont été mes élèves et je verrai les grand-parents qui, eux aussi avaient été mes élèves. Mon Dieu, que je suis vieille!!!
Un de mes anciens camarades de lycée m’a fait aujourd’hui une bonne surprise: un CD avec des photos. Merci Mihai!
Luni. Este aniversarea mea. Am pregătit nişte cornuleţi, care nu sînt prea dulci, o supă şi nişte chifteluţe. Toate astea nu vor fi mîncate azi, Liviu este la un botez. Tot un băiat, al treilea deja în acest an. În seara aceasta sau, poate mîine, mă voi uita la nişte fotografii. Ca şi data trecută, voi vedea nişte părinţi care mi-au fost elevi, dar şi nişte bunici care şi ei mi-au fost elevi. Doamne, ce bătrînă sînt!!!
Unul dintre foştii mei colegi de liceu mi-a făcut azi o surpriză plăcută: un CD cu fotografii. Mulţumesc Mihai.
Lundi. C’est mon anniversaire. J’ai préparé de petits croissants qui ne sont pas si sucrés, une soupe et des boulettes de viande hachée. Ces plats ne seront pas mangés aujourd’hui, Liviu est à un baptême. Toujours un garçon, le troisième déjà cette année. Je vais regarder des photos ce soir, ou demain, peut-être. Comme l’autre fois je verrai les parents qui ont été mes élèves et je verrai les grand-parents qui, eux aussi avaient été mes élèves. Mon Dieu, que je suis vieille!!!
Un de mes anciens camarades de lycée m’a fait aujourd’hui une bonne surprise: un CD avec des photos. Merci Mihai!
Luni. Este aniversarea mea. Am pregătit nişte cornuleţi, care nu sînt prea dulci, o supă şi nişte chifteluţe. Toate astea nu vor fi mîncate azi, Liviu este la un botez. Tot un băiat, al treilea deja în acest an. În seara aceasta sau, poate mîine, mă voi uita la nişte fotografii. Ca şi data trecută, voi vedea nişte părinţi care mi-au fost elevi, dar şi nişte bunici care şi ei mi-au fost elevi. Doamne, ce bătrînă sînt!!!
Unul dintre foştii mei colegi de liceu mi-a făcut azi o surpriză plăcută: un CD cu fotografii. Mulţumesc Mihai.
duminică, 27 ianuarie 2013
Natalie et Pişti
Le 27 janvier 2013
Dimanche. „La maison qui n’est pas balayée attend des hôtes” dit un proverbe. Et nous voilà avec des hôtes.
Moi, je n’étais pas habillée comme il faut.
Cela a été une belle surprise!
Duminică. Spune un proverb:„Casa nemăturată, musafiri aşteaptă.” Şi iată-ne cu musafiri.
Nici măcar nu eram îmbrăcată ca lumea.
A fost o frumoasă surpriză!
Dimanche. „La maison qui n’est pas balayée attend des hôtes” dit un proverbe. Et nous voilà avec des hôtes.
Moi, je n’étais pas habillée comme il faut.
Cela a été une belle surprise!
Duminică. Spune un proverb:„Casa nemăturată, musafiri aşteaptă.” Şi iată-ne cu musafiri.
Nici măcar nu eram îmbrăcată ca lumea.
A fost o frumoasă surpriză!
sâmbătă, 26 ianuarie 2013
Gelée de viande
Le 26 janvier 2013
Samedi. Deux jours sans écrire mon journal, plus encore je n’ai pas fait grand chose dans la maison qui devait être nettoyée et rangée pour le week-end. C’est surtout Liviu qui a travaillé ce matin en nettoyant la cheminée et les tuyaux d’écoulement des cuvettes, ainsi que de petites réparations. Moi, rien. C’est samedi soir et toutes les affaires autour des cuvettes ne sont pas à leur place. J’ai cuisiné un peu, on mangera à peine demain. Gelée de viande. C’est assez rarement que j’en prépare. Liviu aime.
Sîmbătă. Două zile fără să-mi scriu jurnalul, mai mult încă, n-am făcut mai nimic, casa trebuia curăţată şi aranjată pentru week-end. Mai degrabă Liviu a lucrat ceva astăzi, a curăţat hoarnele, a desfundat scurgerea la chiuvete şi ceva reparaţii. Eu, nimic. Este sîmbătă seara şi lucrurile de pe lîngă chiuvete nu sînt încă la locul lor. Am bucătărit un pic, totuşi. Abia mîine vom mînca. Am făcut piftie. Pregătesc această mîncare mai rar. Lui Liviu îi place.
Samedi. Deux jours sans écrire mon journal, plus encore je n’ai pas fait grand chose dans la maison qui devait être nettoyée et rangée pour le week-end. C’est surtout Liviu qui a travaillé ce matin en nettoyant la cheminée et les tuyaux d’écoulement des cuvettes, ainsi que de petites réparations. Moi, rien. C’est samedi soir et toutes les affaires autour des cuvettes ne sont pas à leur place. J’ai cuisiné un peu, on mangera à peine demain. Gelée de viande. C’est assez rarement que j’en prépare. Liviu aime.
Sîmbătă. Două zile fără să-mi scriu jurnalul, mai mult încă, n-am făcut mai nimic, casa trebuia curăţată şi aranjată pentru week-end. Mai degrabă Liviu a lucrat ceva astăzi, a curăţat hoarnele, a desfundat scurgerea la chiuvete şi ceva reparaţii. Eu, nimic. Este sîmbătă seara şi lucrurile de pe lîngă chiuvete nu sînt încă la locul lor. Am bucătărit un pic, totuşi. Abia mîine vom mînca. Am făcut piftie. Pregătesc această mîncare mai rar. Lui Liviu îi place.
miercuri, 23 ianuarie 2013
Carte de voeux
Le 23 janvier 2013
Mercredi. Aujourd’hui, a été une journée agréable pour moi, j’ai reçu une carte de voeux de mon amie Lyliane qui est toujours si précise, pas comme moi, toujours en retard. Merci Lilyane. J’ai reçu de Cluj un supliment alimentaire que je voulais comme une aide pour mes problèmes de santé, un produit à base de myrtilles que j’ai demandé la semaine dernière.
J’ai sorti, bien entendu, à la poste en premier, elle a très bien fonctionné. L’enveloppe postée le 19.01.13 arrive le 23.01.13
Miercuri. Azi, a fost o zi agreabilă pentru mine, am primit o felicitare de la prietena mea Lyliane, care e întotdeauna atît de précisă, nu ca mine mereu în întîrziere. Merci Lyliane. Am primit de la Cluj un supliment alimentar pe care-l voiam ca un ajutor pentru problemele mele de sănătate, un produs pe bază de afine pe care l-am cerut săptămîna trecută.
Am ieşit, bineînţeles, la poştă mai întîi, a funcţionat foarte bine trebuie, s-o spun. Plicul postat în 19.01.13 şi ajunge în 23.01.13.
Mercredi. Aujourd’hui, a été une journée agréable pour moi, j’ai reçu une carte de voeux de mon amie Lyliane qui est toujours si précise, pas comme moi, toujours en retard. Merci Lilyane. J’ai reçu de Cluj un supliment alimentaire que je voulais comme une aide pour mes problèmes de santé, un produit à base de myrtilles que j’ai demandé la semaine dernière.
J’ai sorti, bien entendu, à la poste en premier, elle a très bien fonctionné. L’enveloppe postée le 19.01.13 arrive le 23.01.13
Miercuri. Azi, a fost o zi agreabilă pentru mine, am primit o felicitare de la prietena mea Lyliane, care e întotdeauna atît de précisă, nu ca mine mereu în întîrziere. Merci Lyliane. Am primit de la Cluj un supliment alimentar pe care-l voiam ca un ajutor pentru problemele mele de sănătate, un produs pe bază de afine pe care l-am cerut săptămîna trecută.
Am ieşit, bineînţeles, la poştă mai întîi, a funcţionat foarte bine trebuie, s-o spun. Plicul postat în 19.01.13 şi ajunge în 23.01.13.
marți, 22 ianuarie 2013
Journée fade!?
Le 22 janvier 2013
Mardi. Une journée fade,
si je peux dire comme ça. Je n’ai pas dormi très bien pendant la nuit et
pendant la journée je n’ai pas eu envie de faire grande chose, pourtant je n’ai
pas perdu le temps toute la journée: cuisine, couture, lessive.
Marţi. O zi fadă, dacă pot s-o numesc aşa. Nu am dormit prea
bine astă noapte şi în timpul zilei nu-mi prea venea să fac ceva, totuşi nu am
pierdut vremea chiar toată ziua, unele lucruri trebuie să le faci, vrei nu
vrei: ceva bucătărie, ceva croitorie, ceva haine la spălat.
luni, 21 ianuarie 2013
Crocus
J’ai trouvé une page sur facebook, un journal avec de merveilleuses photos: "A Természet Szerelmesei" ou "Pour ceux qui aiment la nature".
Am găsit o pagină de facebook, un jurnal cu nişte fotografii absolut splendide: "A Természet Szerelmesei" sau "Pentru iubitorii de natură".
Am găsit o pagină de facebook, un jurnal cu nişte fotografii absolut splendide: "A Természet Szerelmesei" sau "Pentru iubitorii de natură".
Infos
Le 21 janvier 2013
Lundi. Deux Roumains ont
perdu leurs vies dans les événements d’Algérie, un autre s’est sauvé et il est
arrivé à la maison. Ils travaillaient à In Amenas, un important complexe gazier se situant à 40 kms au Sud Ouest
de la grande ville gazière, exploité par la compagnie britannique BP (British
Petroluem) et le géant pétrolier algérien Sonatrach.
Les
médias du monde entier ont maintenant un sujet à mâcher.
Luni. Doi
români şi-au
pierdut viaţa în timpul evenimentelor din Algeria, un altul s-a salvat şi a
ajuns acasă. Ei lucrau la In Amenas, un important complex de gaze, situat la 40 km în sud-vestul marelui oraş industrial, exploatat de
compania britancă BP (British Petroluem) şi uriaşa companie algeriană
Sonatrach.
Mass media din toată lumea are acum un subiect de
mestecat.
duminică, 20 ianuarie 2013
Hiver et des oiseaux
Le 20 janvier 2013
Dimanche. Il neige. Je suis allée au centre où j’avais quelque courses à faire et pour sortir un peu. Il ne fait pas froid et on ne sait s’il neige ou il pleut.
J’ai parlé au téléphone avec Elisa qui sait dire “uunica”, c’est-à-dire “bunica”=grand-mère.
Duminică. Ninge. M-am dus totuşi pînă în Centru pentru ceva cumpărături şi pentru a ieşi un pic. Nu este frig de loc şi nu se ştie precis dacă ninge sau plouă.
Am vorbit cu Elisa care ştie să spună “uunica”, adică “bunica”.
Dimanche. Il neige. Je suis allée au centre où j’avais quelque courses à faire et pour sortir un peu. Il ne fait pas froid et on ne sait s’il neige ou il pleut.
J’ai parlé au téléphone avec Elisa qui sait dire “uunica”, c’est-à-dire “bunica”=grand-mère.
Duminică. Ninge. M-am dus totuşi pînă în Centru pentru ceva cumpărături şi pentru a ieşi un pic. Nu este frig de loc şi nu se ştie precis dacă ninge sau plouă.
Am vorbit cu Elisa care ştie să spună “uunica”, adică “bunica”.
sâmbătă, 19 ianuarie 2013
Violon
Le 19 janvier 2013
Samedi. Ces jours, pendant que j’étais occupée avec mes affaires et Liviu faisait de la musique avec un group d’élèves, je me suis rappelée, mes leçons de violon. Mon père s’était mis dans la tête que je devrais savoir jouer au violon. J’ai commencé à 11 ans, à Ocna Mureş avec une très vieille prof, Madame Neselovski qui vivait dans une maison au Centre de la ville. Dans son salon, j’ai vu pour la première fois du parquet en bois très astiqué, elle avait des pantoufles spéciales pour ça, au moins j’avais cette impression. Le salon était grand et elle y entrait toujours à l’heure convenue en traînant ses pantoufles en drap un peu trop grands pour ses pieds osseux. Elle trouvait que je commençais trop tard, que j’étais vieille pour commencer l’apprentissage du violon. En plus, ma main gauche avait trop de chair sur les os, dont je devrais me débarasser en la massant tout le temps, en classe, quand je jouais avec d’autres enfants, quand j’étais au cinéma et à ce moment elle me montrait la sienne qui, vraiment avait seulement des os et la peau. Je ne comprenais pas, son corp entier était comme ça, des os et de la peau...Impossible de me transformer comme ça pour pouvoir jouer au violon!!!
Sîmbătă. În ultimele zile, în timp ce eram ocupată cu lucrurile mele iar Liviu făcea muzică alături, cu un grup de elevi, mi-am amintit de lecţiile mele de vioară. Tata îşi pusese în cap că eu trebuia să învăţ să cînt la vioară. Am început la 11 ani, la Ocna Mureş, cu o profesoară foarte bătrînă, doamna Neselovski, care locuia într-o casă din centrul oraşului. În salonul său am văzut pentru prima oară parchet din lemn foarte lustruit, avea papuci special pentru acest lucru, cel puţin eu aşa credeam. Salonul era mare şi, la ora convenită ea intra tîrîindu-şi papucii de pîslă un pic cam mari pentru picioarele sale osoase. Ea considera că eu începeam prea tîrziu, , că eram bătrînă pentru o începătoare într-ale învăţării viorii. În plus, aveam prea multă carne în palma stîngă, trebuia să mă debarasez de ea masîndu-mi-o tot timpul, în clasă, la joacă, la cinema şi îmi arăta mîna sa, într-adevăr numai os şi piele. O mîna foarte abilă. Eram intrigată, tot corpul ei era numai piele şi os. Imposibil să mă transform aşa, doar ca să pot cînta la vioară.
Samedi. Ces jours, pendant que j’étais occupée avec mes affaires et Liviu faisait de la musique avec un group d’élèves, je me suis rappelée, mes leçons de violon. Mon père s’était mis dans la tête que je devrais savoir jouer au violon. J’ai commencé à 11 ans, à Ocna Mureş avec une très vieille prof, Madame Neselovski qui vivait dans une maison au Centre de la ville. Dans son salon, j’ai vu pour la première fois du parquet en bois très astiqué, elle avait des pantoufles spéciales pour ça, au moins j’avais cette impression. Le salon était grand et elle y entrait toujours à l’heure convenue en traînant ses pantoufles en drap un peu trop grands pour ses pieds osseux. Elle trouvait que je commençais trop tard, que j’étais vieille pour commencer l’apprentissage du violon. En plus, ma main gauche avait trop de chair sur les os, dont je devrais me débarasser en la massant tout le temps, en classe, quand je jouais avec d’autres enfants, quand j’étais au cinéma et à ce moment elle me montrait la sienne qui, vraiment avait seulement des os et la peau. Je ne comprenais pas, son corp entier était comme ça, des os et de la peau...Impossible de me transformer comme ça pour pouvoir jouer au violon!!!
Sîmbătă. În ultimele zile, în timp ce eram ocupată cu lucrurile mele iar Liviu făcea muzică alături, cu un grup de elevi, mi-am amintit de lecţiile mele de vioară. Tata îşi pusese în cap că eu trebuia să învăţ să cînt la vioară. Am început la 11 ani, la Ocna Mureş, cu o profesoară foarte bătrînă, doamna Neselovski, care locuia într-o casă din centrul oraşului. În salonul său am văzut pentru prima oară parchet din lemn foarte lustruit, avea papuci special pentru acest lucru, cel puţin eu aşa credeam. Salonul era mare şi, la ora convenită ea intra tîrîindu-şi papucii de pîslă un pic cam mari pentru picioarele sale osoase. Ea considera că eu începeam prea tîrziu, , că eram bătrînă pentru o începătoare într-ale învăţării viorii. În plus, aveam prea multă carne în palma stîngă, trebuia să mă debarasez de ea masîndu-mi-o tot timpul, în clasă, la joacă, la cinema şi îmi arăta mîna sa, într-adevăr numai os şi piele. O mîna foarte abilă. Eram intrigată, tot corpul ei era numai piele şi os. Imposibil să mă transform aşa, doar ca să pot cînta la vioară.
vineri, 18 ianuarie 2013
Spring where are you?
J’ai trouvé sur facebook une photo que j’aime bien et qui a un titre suggestif pour le temps de dehors. La voici!
Am găsit pe facebook o fotografie care îmi place mult şi are un titlu sugestiv pentru vremea de afară. Iat-o!(photo facebook)
Am găsit pe facebook o fotografie care îmi place mult şi are un titlu sugestiv pentru vremea de afară. Iat-o!(photo facebook)
Il fait humide
Le 18 janvier 2013
Vendredi. Enfin j’ai reçu le téléphone promis par Orange, je veux dire l'appareil téléphonique. Je suis contente,
j’ai parlé avec ma soeur.
Autrement, il fait un temps très humide, il pleut ei il neige, on ne peut
pas sortir que s’il y a une urgence et avec beaucoup de prudence. On peut
glisser, ou marcher dans l’eau qui est sous la neige et sur la route les
voitures qui passent t’arrosent de boue.
Vineri. În sfîrşit am primit telefonul promis de Orange. Sînt mulţumită, am
vorbit deja cu sor-mea.
Altfel este un timp, să nu scoţi afară un cîine, foarte umed, plouă şi
ninge, nu poţi ieşi doar dacă ai o urgenţă, dar atunci cu multă prudenţă. Poţi
să aluneci, să calci prin băltoacele ce se găsesc sub zăpadă, iar pe şosea
maşinile ce trec te stropesc cu noroi.
joi, 17 ianuarie 2013
Événement heureux
Le 17 janvier 2013
Jeudi. Les enfants de la dernière génération que j’avais enseigné avant la retraite ont des enfants. Les filles, depuis quelques ans déjà, mais les garçons aussi. Ah! Le temps passe très vite. Ils sont des adultes maintenant, biensûr. Le brave Alexandre a épousé une jeune fille qui n’a pas encore fini les études ( elle les finira, j’en suis sûre).
Je parlais de cette jeune famille il y a peu de temps, en disant qu’ils s’aimaient bien et que probablement ils se marieraient...
Aujourd’hui Liviu a photographié le baptême de leur premier né qui s’appelle Ioan. Bravo!
Joi. Copiii din ultima generaţie de elevi pe care i-am învăţat înainte de pensionare au copii. Fetele de ceva vreme deja, dar acum şi băieţii. Ah, cum trece vremea! Sînt adulţi, ce mai! Bravul Alexandru s-a căsătorit cu o tinerică ce nu şi-a treminat încă şcoala (o va termina, sînt sigură).
Vorbeam despre ei acum cîteva luni, zicînd că pariez că se vor căsători fiindcă se iubeau mult.
Astăzi, Liviu a fotografiat botezul primului lor născut, Ioan. Bravo!
Jeudi. Les enfants de la dernière génération que j’avais enseigné avant la retraite ont des enfants. Les filles, depuis quelques ans déjà, mais les garçons aussi. Ah! Le temps passe très vite. Ils sont des adultes maintenant, biensûr. Le brave Alexandre a épousé une jeune fille qui n’a pas encore fini les études ( elle les finira, j’en suis sûre).
Je parlais de cette jeune famille il y a peu de temps, en disant qu’ils s’aimaient bien et que probablement ils se marieraient...
Aujourd’hui Liviu a photographié le baptême de leur premier né qui s’appelle Ioan. Bravo!
Joi. Copiii din ultima generaţie de elevi pe care i-am învăţat înainte de pensionare au copii. Fetele de ceva vreme deja, dar acum şi băieţii. Ah, cum trece vremea! Sînt adulţi, ce mai! Bravul Alexandru s-a căsătorit cu o tinerică ce nu şi-a treminat încă şcoala (o va termina, sînt sigură).
Vorbeam despre ei acum cîteva luni, zicînd că pariez că se vor căsători fiindcă se iubeau mult.
Astăzi, Liviu a fotografiat botezul primului lor născut, Ioan. Bravo!
miercuri, 16 ianuarie 2013
Géranium en janvier
Le 15 janvier 2013
Mardi. Le 15 janvier 1850 est né le plus important poète roumain, Mihai Eminescu. Aujourd'hui, j’ai lu ses poésies partout, sur facebook, sur des blogs, sur des sites des librairies.
En dehors de ça, c’est mardi et je n’ai pas commencé très bien la journée, j’ai reçu un téléphone de Orange, mais ce n’est pas celui qu’ils me prommettaient, c’était toujours un mardi qu’ils m’avaient contacté. Le problème est que cet appareil n’est pas si bon, je devrais aller dehors chercher le réseau. Enfin, j’espère qu’ils vont réparer cette erreur, au moins ils ont promis.
Marţi. În 15 ianuarie 1850 s-a născut cel mai de seamă poet român, Mihai Eminescu. Azi, am citit, vrînd-nevrînd, poezii de-ale sale pe facebook, pe bloguri, pe site-urile unor librării.
În afară de asta, azi e marţi şi nu am început prea bine ziua.Am primit un telefon de la Orange, dar nu este cel despre care am vorbit, tot într-o marţi m-au contactat ei. Problema e că nu-i aşa de bun, ar trebui să umblu prin curte să caut semnalul ca să pot vorbi. În fine, sper că vor repara această eroare, cel puţin aşa mi-au promis.
Mardi. Le 15 janvier 1850 est né le plus important poète roumain, Mihai Eminescu. Aujourd'hui, j’ai lu ses poésies partout, sur facebook, sur des blogs, sur des sites des librairies.
En dehors de ça, c’est mardi et je n’ai pas commencé très bien la journée, j’ai reçu un téléphone de Orange, mais ce n’est pas celui qu’ils me prommettaient, c’était toujours un mardi qu’ils m’avaient contacté. Le problème est que cet appareil n’est pas si bon, je devrais aller dehors chercher le réseau. Enfin, j’espère qu’ils vont réparer cette erreur, au moins ils ont promis.
Marţi. În 15 ianuarie 1850 s-a născut cel mai de seamă poet român, Mihai Eminescu. Azi, am citit, vrînd-nevrînd, poezii de-ale sale pe facebook, pe bloguri, pe site-urile unor librării.
În afară de asta, azi e marţi şi nu am început prea bine ziua.Am primit un telefon de la Orange, dar nu este cel despre care am vorbit, tot într-o marţi m-au contactat ei. Problema e că nu-i aşa de bun, ar trebui să umblu prin curte să caut semnalul ca să pot vorbi. În fine, sper că vor repara această eroare, cel puţin aşa mi-au promis.
marți, 15 ianuarie 2013
Mauvais passage
Le 14 janvier 2013
Lundi. Vraiment, je “subis un mauvais passage”,( Bonjour Lyliane!), l’hiver est pénible
mais pas trop, je suis, disons sans inspiration. Quand j’écrivais mon journal
seulement pour moi, dans un cahier ou dans l’ordinateur, j’écrivais les jours
comme ça, “rien d’important”.
Pourtant,
je suis assez occupée: les plantes, la cuisine et surtout des travaux
expériences, comme laver des plumes(plumes de oreillers).
Luni.
Într-adevăr, sînt într-o „pasă
proastă”, ca să zic aşa, iarna este grea, dar nu prea, sînt, mai degrabă fără
inspiraţie. Cînd scriam jurnalul doar pentru mine, într-un caiet sau chiar în
calculator, în astfel de zile scriam „nimic important”.
Dar sînt foarte ocupată: cu plantele mele, cu bucătăria,
şi mai ales cu mici lucrări experimentale cu ar fi spălatul penelor( pene din perne).
vineri, 11 ianuarie 2013
Travail méticuleux
Le 10 janvier 2013
Jeudi. Je n’ai plus eu envie d’écrire mon journal, je ne sais pas
pourquoi, serait-il ce syndrome post-vacances ou post-fêtes dont quelqu’un me
parlait tout à l’heure...
Depuis deux jours j’ai été seule à la maison, Liviu a toute sorte
d’occupations “professionnels”, stages à Alba Iulia, voiture à entretenir à
Cîmpeni, des choses comme ça.
J’ai commencé un travail très méticuleux, laver les plumes de deux
oreillers.
Il y beaucoup de temps nous avions une copine, institutrice
maternelle, qui aimait se montrer drôle, elle plaisentait toujours, elle
regardait la partie drôle de la vie. Un jour d’été elle a fait le même travail
que je fais maintenant et elle a mis les plumes sécher au soleil au bord de la
rivière. Vers le soir quand elle a voulu prendre les plumes et les remettre
dans l’oreiller, les plumes n’était plus, le vent les a emportées, elles
étaient éparpillées dans l’herbe sur la prairie de Ţilia. Elle s’amusait en nous racontant cette histoire, peut-être
exagerait-elle un peu, mais voilà qu’on se rapelle ses histoires.
Joi. N-am mai scris jurnalul, n-am avut chef, dar de loc, nu ştiu
de ce, să fie vorba despre acel sindrom post-vacanţă, sau post-sărbători...
De două zile am fost cam singură acasă, Liviu a fost ocupat
“profesional”, ca să zic aşa, stagiu de perfecţionare la Alba Iulia,
întreţinere maşină la Cîmpeni, chestii de-astea.
Eu m-am apucat de o treabă foarte meticuloasă, să spăl penele din
două perne.
Acum multă vreme, aveam o colegă, educatoare, căreia îi plăcea să fie amuzantă, glumea mereu
şi privea întotdeauna partea amuzantă a vieţii. Într-o zi de vară, s-a apucat
de aceeaşi treabă pe care o fac eu acuma, şi-a spălat penele din pernă şi le-a
pus la uscat la soare, pe malul rîului. Spre seară, cînd s-a dus să le ia şi să
le pună în pernă, penele nu mai erau, vîntul le luase şi le împrăştiase pe
luncă la Ţilia. Bineînţeles, ea se amuza povestind întîmplarea, mă gîndesc că,
poate exagera un pic, dar iată nu am uitat-o.
duminică, 6 ianuarie 2013
Ennuyée?!
Le 6 janvier 2013
Dimanche. Il fait un peu froid, mais pas
trop, c’est le temps qu’on attend passer, comme une maladie, je n’ai pas de
perspective, demain il y a encore une fête, la Saint Jean. Je devrais sortir,
me promener, mais il est vraiment dangereux, il y a une couche de neige glacée
et irrégulière, la route est sans neige, le sel l’avait fondue.
Duminică. Este frig, dar nu prea, este un
timp ce aştepţi să treacă, aşa ca o maladie, n-am o perspectivă, mîine este
încă o sărbătoare, Sf. Ion. Ar trebui să ies, să mă plimb, mai ales că nu-i
frig, dar e periculos de-a binelea. E un strat de zăpadă îngheţată şi
neregulată, drumul nu are zăpadă, sarea a topit-o.
sâmbătă, 5 ianuarie 2013
Elisa et papa
Le 5 janvier 2013
Samedi. La maison est vide et tranquille maitenant, Elisa et les siens sont partis hier. Le temps passe, c’est la veille de l'Épiphanie. Vers dix heures le pope a passé pour arroser la maison et nous mêmes de l’eau bénite. Demain, chez nous on fête surtout la date de baptême du Christ.
Sîmbătă. Casa este goală şi prea liniştită acum, Elisa şi ai săi au plecat ieri. Timpul trece, este ajun de Bobotează. Pe la ora zece preotul a trecut pentru a stropi casa şi pe noi cu apă sfinţită. Mîine se sărbătoreşte botezul Domnului.(photo: Dan-Martin)
Samedi. La maison est vide et tranquille maitenant, Elisa et les siens sont partis hier. Le temps passe, c’est la veille de l'Épiphanie. Vers dix heures le pope a passé pour arroser la maison et nous mêmes de l’eau bénite. Demain, chez nous on fête surtout la date de baptême du Christ.
Sîmbătă. Casa este goală şi prea liniştită acum, Elisa şi ai săi au plecat ieri. Timpul trece, este ajun de Bobotează. Pe la ora zece preotul a trecut pentru a stropi casa şi pe noi cu apă sfinţită. Mîine se sărbătoreşte botezul Domnului.(photo: Dan-Martin)
miercuri, 2 ianuarie 2013
Après son bain
Le 2 janvier 2013
Mercredi. La fin de 2012 a été très agglomérée, je n’ai pas eu le temps d’écrire mon journal, ni de prendre des photos. Dimanche, le 30 décembre, je me proposais d’écrire des cartes et de les envoyées le 31, lundi. Je les ai écrit, mais je ne les ai pas envoyées ni aujourd’hui, car la poste ne fonctionne pas, ce sont les vacances.
Elisa et les siens sont arrivés le 31, depuis je suis totalement sans programme personnel.
Au passage de 2012 vers 2013, nous étions avec Elisa, Dan-Martin prenait des photos des lumières de fin d’année sur une colline, avec Anamaria. Je n’ose pas sortir quand il y a des feux d’artifices, car il y en avait partout, les uns très près d’ici...
Miercuri. Sfîrşitul lui 2012 a fost foarte îngrămădit, n-am mai avut timp să-mi scriu jurnalul, nici să fac fotografii. Duminică, 30 decembrie, îmi propusesem să scriu nişte felicitări de Sărbători şi să le postez în 31, dar nici astăzi nu am făcut-o, poşta se află în vacanţă.
La trecerea din 2012 spre 2013, eram doar cu Elisa, Dan-Martin şi Anamaria s-au dus pe deal undeva ca să fotografieze luminile de Anul Nou. Eu nu îndrăznesc să ies cînd sînt focuri de artificii, erau peste tot şi chiar foarte aroape de noi...
Mercredi. La fin de 2012 a été très agglomérée, je n’ai pas eu le temps d’écrire mon journal, ni de prendre des photos. Dimanche, le 30 décembre, je me proposais d’écrire des cartes et de les envoyées le 31, lundi. Je les ai écrit, mais je ne les ai pas envoyées ni aujourd’hui, car la poste ne fonctionne pas, ce sont les vacances.
Elisa et les siens sont arrivés le 31, depuis je suis totalement sans programme personnel.
Au passage de 2012 vers 2013, nous étions avec Elisa, Dan-Martin prenait des photos des lumières de fin d’année sur une colline, avec Anamaria. Je n’ose pas sortir quand il y a des feux d’artifices, car il y en avait partout, les uns très près d’ici...
Miercuri. Sfîrşitul lui 2012 a fost foarte îngrămădit, n-am mai avut timp să-mi scriu jurnalul, nici să fac fotografii. Duminică, 30 decembrie, îmi propusesem să scriu nişte felicitări de Sărbători şi să le postez în 31, dar nici astăzi nu am făcut-o, poşta se află în vacanţă.
La trecerea din 2012 spre 2013, eram doar cu Elisa, Dan-Martin şi Anamaria s-au dus pe deal undeva ca să fotografieze luminile de Anul Nou. Eu nu îndrăznesc să ies cînd sînt focuri de artificii, erau peste tot şi chiar foarte aroape de noi...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)