Jeudi. Les enfants de la dernière génération que j’avais enseigné avant la retraite ont des enfants. Les filles, depuis quelques ans déjà, mais les garçons aussi. Ah! Le temps passe très vite. Ils sont des adultes maintenant, biensûr. Le brave Alexandre a épousé une jeune fille qui n’a pas encore fini les études ( elle les finira, j’en suis sûre).
Je parlais de cette jeune famille il y a peu de temps, en disant qu’ils s’aimaient bien et que probablement ils se marieraient...
Aujourd’hui Liviu a photographié le baptême de leur premier né qui s’appelle Ioan. Bravo!
Joi. Copiii din ultima generaţie de elevi pe care i-am învăţat înainte de pensionare au copii. Fetele de ceva vreme deja, dar acum şi băieţii. Ah, cum trece vremea! Sînt adulţi, ce mai! Bravul Alexandru s-a căsătorit cu o tinerică ce nu şi-a treminat încă şcoala (o va termina, sînt sigură).
Vorbeam despre ei acum cîteva luni, zicînd că pariez că se vor căsători fiindcă se iubeau mult.
Astăzi, Liviu a fotografiat botezul primului lor născut, Ioan. Bravo!
Sînt acolo toţi: bebe, părinţii, bunicii, cred că şi străbunice, ceva. Este vorba despre părinţi foarte tineri. Eh! Să le trăiască şi să fie sănătoşi cu toţii!A1
RépondreSupprimerÎntr-adevăr, aici se obişnuieşte ca de la maternitate, părinţii să treacă pe la casa parohială şi să boteze copilul, după care oferă o masă, sau nu, dar la botez vine toată familia. În acest fel, copilul nu mai e transportat peste dealuri şi văi nebotezat. E mai în siguranţă aşa.
RépondreSupprimer