vineri, 21 septembrie 2012

Histoire avec petit-fils


Le 21 septembre 2012

Vendredi. Hier, j’ai parlé au téléphone avec Cristian. Bien, d’abord, j’ai parlé avec son papa, il était au moto et ne pouvait pas parler. Il rentrait du travail. Ensuite, c’est lui qui m’avait appelé. „Devine qu’est-ce que j’ai trouvé en rangeant la maison?”, ai-je demandé à mon petit-fils. „ Tu as trouvé mes trésors”. Il a su imédiatement de quoi je parlais. Cet enfant est  super! Demain ce sera son anniversaire, il aura 7 ans: Bon anniversaire, chéri!
Ses trésors, ce sont des pierres de l’Arieş et toute sorte de petits morceaux de bois qu’il a trouvé pendant ses promenades, l’an dernier. Il les a mis dans un petit tonneau en plastique et me l’avait confié. Pendant l'automne, j’ai mis du chou dans le tonneau en me disant qu’on le mangerait jusqu’aux vacances de Cristian et j’ai eu raison, mais j’ai oublié ce que j’ai fait avec les trésors...  
Vineri. Ieri, am vorbit cu Cristian. Bine, mai întîi a fost tatăl său, era cu motocicleta în drum spre  casă, nu putea vorbi, apoi m-a sunat el. „Ghici ce-am găsit eu făcînd ordine pe aici, prin casă?”, l-am întrebat pe nepoţelul meu. „ Ai găsit comorile mele?!” Imediat a ştiut ce vreau să-i spun. Copilul ăsta! Mîine va avea 7 ani. La mulţi ani, scumpule!
Comorile lui sînt nişte pietricele din Arieş precum  şi tot felul de bucăţi de lemn pe care le găsise în timpul plimbărilor de anul trecut. La plecare le-a pus într-un butoiaş de plastic şi mi le-a încredinţat. Toamna tîrziu, eu am pus varză la murat în butoiaş socotind că pînă la vacanţa lui Cristian, o vom mînca, ceea ce s-a şi întîmplat, atîta doar că am uitat unde am pus cu comorile...

    

joi, 20 septembrie 2012

C'est l'automne, il pleut


Le 20 septembre 2012

Jeudi. Vraiment, aujourd’hui il pleut et il fait plus froid. Pourtant on ne fait pas encore le feu dans la maison. Moi, par exemple, préfère mettre des bas et une veste au dos, plutôt que de voir des mouches entrant dans la maison et cherchant la chaleur du radiateur.
J’ai eu le courage de commencer le rangement des vêtements dans les armoires et dans le dressing de la mansarde, parce qu’il me faut vraiment du courage!
Et...je pense me coucher à une heure normale, pas comme hier soir qu’il faisait 2h du matin et je ne dormais pas...

Joi. Într-adevăr, azi plouă şi s-a făcut mai frig. Totuşi nu facem încă foc în casă. Eu, de exemplu, prefer să-mi pun nişte ciorapi şi o vestă în spate decît să văd casa plină de muşte care vor să-şi găsească un loc bun de hibernare.
Am avut curajul să încep să-mi pun ordine în haine prin dulapuri şi prin dressing-ul de la mansardă, pentru că-mi trebuie curaj pentru asta!
Şi...astă seară aş vrea să mă culc la o oră normală, nu ca aseară cînd nu-mi era somn şi m-a apucat ora două trează.


Ocupations agréables


Le 19 septembre 2012

Mercredi. Aujourd’hui, j’ai eu des occupations agréables: dessin (un oiseau, rouge-gorge), broderie, mots croisés et lecture. J’ai commencé la lecture avec une poésie, Topârceanu, Balada unui greier mic,(Ballade d’une petite cigale) que j’ai trouvé sur facebook, ensuite quelques fragments d’un écrivain actuel, Florin Lăzărescu, Jurnal intim, je ne traduis plus parce’on comprend. J’ai préparé aussi quelque chose à manger, mais je n’ai pas passé trop de temps dans la cuisine. Il a fait beau temps, mais depuis demain il paraît que le froid arrive.



Miercuri. Azi am avut nişte ocupaţii mai plăcute: desen,( o pasăre, măcăleandru), broderie, cuvinte încrucişate şi lectură. Am început cu o poezie pe care am găsit-o pe facebook, Topârceanu, Balada unui greier mic, apoi cîteva fragmente dintr-un scriitor actual, Florin Lăzărescu, Jurnal intim.
Am făcut şi ceva demîncare, dar nu am stat prea mult pe la bucătărie. A fost vreme frumoasă, dar de mîine vine frigul.

       

miercuri, 19 septembrie 2012

Confiture d'églantines


Le 18 septembre 2012

Mardi. A la fin de la semaine passée j’ai eu du travail avec les cornichons, mais aussi avec la pâte (une sorte de jus) d’églantines que j’achète d’une famille d’Alba Iulia qui nous cherche à la maison. Obtenir cette pâte donne du travail, eux, ils cueillent les fruits et préparent la pâte, ensuite nous autres, on fait la confiture.
Me voici avec six bocaux de confiture que je dois étiquetter et ranger...

Marţi. La sfîrşitul săptămînii trecute mi-am făcut de lucru cu murături, dar tot atunci s-a nimerit şi să cumpăr pasta de măceşe, mai nou familia din Alba Iulia vine şi ne-o aduce acasă. Ei culeg fructele şi obţin pasta, o treabă mai dificilă, iar noi, gospodinele pregătim dulceaţa.
Iată-mă deci cu şase borcane de etichetat şi aranjat în cămară...

   

marți, 18 septembrie 2012

Rentrée

Le 17 septembre 2012

Lundi. Rentrée des classes.
Luni. Început de an şcolar.(photos: Lumi Popa)



duminică, 16 septembrie 2012

Aubergines blanches


Le 16 septembre 2012

Dimanche. Hier, je n’ai pas réussi à faire une salade d’aubergines blanches. Je les ai achetées de Cîmpeni, par curiosité, parce qu’elles étaient blanches comme le lait. Cet été une personne m’a dit qu’il y avait une telle légume et je n’arrivais pas l’imaginer, c’était peut-être Pascale, je ne sais plus. Enfin, aujourd’hui je les ai préparées et j’avoue qu’elles sont très bonnes.
Duminică. Ieri, nu am mai reuşit să mă ocup de vinetele albe pe care le-am cumpărat de la Cîmpeni. Eram curioasă ce gust pot avea, erau albe ca laptele. Chiar am auzit în această vară, cred că o franţuzoaică, Pascale, poate, zicea că nu ştia că există aşa ceva, doar le-a văzut cu ochii ei. În fine, azi le-am pregătit şi mărturisesc că sînt chiar foarte bune.

   

Ce travail ne fini plus!!!


Le 15 septembre 2012

Samedi. Encore plus occupée, mais cela se passe mieux, car la petite est ici pour nous égayer. J’ai préparé une soupe avec la viande de boeuf et des „sarmale”, dans du choux frais, mais avec de la saumure de l’an dernier. Il y avait encore un chou, mais je devais le mettre dans de l’eau froide pour devenir plus tendre.
J’ai lavé les concombre et, le soir quand Elisa est allée au lit j’y ai mis de l’eau bouillie avec du sel.

Sîmbătă. Încă şi mai ocupată, dar este mai bine azi, fiindcă micuţa ne înveseleşte cu şotiile ei. Am făcut o ciorbă de zarzavat cu carne de vită şi sarmale cu varză proaspătă, dar cu moare de anul trecut. Mai era o varză murată, dar nu aveam timp s-o ţin suficient în apă rece pentru a se desăra şi dezacri.
Am spălat castraveţii şi i-am opărit cu saramură, dar numai după culcarea fetiţei.