Le 18
fevrier 2015
Mercredi.
Aujourd’hui, mon père aurait eu 92 ans. Nous pensons à lui avec tendresse et on
se rappelle des moments plus ou moins drôles vecus en sa compagnie: par exemple
des photos que les petits fils avaient fait en portant, à sa façon, le bonnet
de fourure d’astrakan, les bottes en caoutchouk ou le chapeau de paille.
Miercuri.
Azi, tata ar fi împlinit 92 de ani. Ne gîndim la el cu duioșie și ne amintim
momente mai mult sau mai puțin hazlii trăite în preajma sa: de exemplu fotografii
pe care nepoții le făceau purtînd ca și el căciula de astrahan, cizmele de
cauciuc sau pălăria de pai.
Înduioșător și trist...
RépondreSupprimerÎnsă există și un pic de bucurie și un zâmbet printre lacrimi, în amintirile frumoase.
Acum cînd ei nu mai sînt, ne amintim doar...Cu fotografia asta, pe facebook, am strîns în jur pe toți membrii familiei: sora cu familia ei și ai mei, care pe unde, prin lumea asta largă. Mulțumesc pentru vizită și comment.
SupprimerVesnica amintire !
RépondreSupprimerMulțumesc Dani.
Supprimer