sâmbătă, 3 octombrie 2020

Revenire? Retour?


4 octombrie 2020


 

Dimanche. J’ai eu encore une tentative d écrire mon journal, en spetembre. Je ne l ai pas fait. J'étais stupide ou quoi! J’ai eu des travaux dans la maison, mais ce n’est pas ça. Je ne sais pas qu’est-ce qui se passe avec moi. La vieillesse,peut-être...

J’ai lu beaucoup, j’ai lu de bons livres et de moins bons. Je ne vais pas parler de mes lectures cette fois-ci. J’en parlerai autrefois certainement. Peut-être!

On a eu un bel été, même si au début, il a beaucoup plu. Mais après, la pluie, beau temps arrive, comment on dit. Alors je me suis proposé de faire un grand nettoyage, dans toute la maison. Je ne peux plus le faire seule, comme autrefois, donc, j’ai trouv é une aide, une femme énergique et travailleuse qui s’appelle Monique.

On n’a pas fini encore, je me repose un peu et puis on continue...Dans cette affaire, le plus difficile est de préparer la maison: On est obligé de prendre en mains tout ce qu’il y a dans la maison, nettoyer et les mettre ensuite à l’abri. Ensuite on peint les murs, on lave le plancher et on met les affaires à leur place. Cela peut durer deux-trois jours. Pendant les travaux on prépare le repas pour les travailleurs et la famille, on met la table, apres, on lave la vaisselle et tout et tout...On sait comment ces choses se passent. Autrefois, je faisais toutes ces choses seule, maintenant je ne le pourrais plus! J’étais en même temps le travailleur, le cuisinier et le bénéficiaire...De toute façon, cette fois j’ai eu besoin de courage pour me décider, parler avec la femme, commencer!

J’ai encore un autre problème: souvent, je ne dors pas pendant la nuit. J’occupe mon temps avec la lecture, mais cette affaire m’inquiète. Pendant la journée je suis fatiguée, je ne peux pas dormir pendant la journée, je ne l’ai fait jamais. Cette histoire a commencé depuis peu de temps et je ne crois pas que cela va passer. Avant de me mettre au lit je prends quelque petits bonbons, coffea-cruda, un remaide homéopathique. C’est  ça.

J'espère écrire mon journal à partir de maintenant. Je ne fais pas des promesses, mais j’aimerais.

Duminică. Am mai avut o tentativă de a scrie aici, în septembrie. Nu s-a finalizat. M-am prostit sau ce? Am avut cîte ceva de făcut prin casă, dar nu e asta. Nu știu ce e cu mine, poate bătrînețea...

Am citit mult, am citit cărți bune dar și mai puțin bune. Despre asta, nu vorbesc azi. Poate într-o postare viitoare. 

A fost o vară frumoasă deși la început a plouat cam mult. După ploaie vreme bună, cum se spune. Și atunci mi-am zis să fac o curățenie mare, în toată casa. Nu mai pot s-o fac singură ca altădată, mi-am găsit un ajutor, o femeie harnică și răbdătoare, eu îi spun Monica. 

Încă nu am terminat, mă odihnesc și apoi continuăm...La treaba asta cel mai greu este să pregătești casa, să pui mîna pe toate lucrurile, să le cureți să le adăpostești, apoi se văruiesc pereții, se face curat și se pune totul la loc. În tot acest timp, zilnic pregătești masa pentru familie și pentru lucrători. Toată lumea știe cum se petrec lucrurile acestea. Mă mir cum reușeam odinioară să fac totul singură! Eram și lucrătorul și bucătarul și beneficiarul...Oricum, de data aceasta, mi-a trebuit mult curaj să mă hotărăsc, să vorbesc cu femeia, să încep.

Am și o altă problemă: nu prea mai dorm noaptea. Mă consolez cu lectura, dar mă îngrijorează treaba aceasta. În timpul zilei sînt obosită, cîteodată reușesc să dorm, însă nu am fost obișnuită cu somnul de ziua. Povestea asta a început de ceva timp și nu cred că-mi va trece. Înainte de a merge la culcare, iau niște bombonici, Cofeea cruda- ceva homeopatic... Cam asta. 

Poate voi avea suficientă voință să-mi scriu jurnalul de acum înainte, nu promit nimic, dar tare mult aș vrea. Să vedem cum va fi...


(imagine: internet)

 


marți, 21 iulie 2020

Lectures- suite

21 juillet 2020        


Mardi-mercredi(car il est vers minuit). Je vais continuer en parlant de mon deuxième roman au sujet chat, celui de Hiro Arikawa ( titre en français: Les mémoires d' un chat voyageur). Le chat de Arikawa, Nana, est très intelligent, d'ailleurs toute l'histoire des voyages c'est lui qui nous la raconte. Nana et son maître, Satoru doivent absolument voyager pour chercher une personne qui aime les chats pour lui laisser Nana au moment où Satoru ne pourra plus s'en occuper car il est malade et bientôt sa vie finira.

A la fin de la lecture j'étais en larmes. Une belle histoire!  


Marți-miercuri(căci este aproape miezul nopții). Voi continua vorbind despre celălalt roman pe care l-am citit acum, nu demult, cel al lui Hiro Arikawa: Memoriile unui motan călător.
Motanul lui Arikawa, Nana, este foarte isteț, de altfel toată istoria călătoriilor este pusă chiar în gura lui, povestită cu mult antren la persoana întîi. El și stăpînul său, Satoru, sînt nevoiți să călătorească mult pentru a găsi un om cu dragoste de pisici care să se ocupe de  Nana atunci cînd Satoru nu va mai fi, căci este bolnav și nu mai are mult de trăit.


La sfîrșitul lecturii eram cu ochii în lacrimi! Frumoasă istorie!




          

Lectures

16 juillet 2020

Jeudi. Je viens de finir la lecture de deux romans au sujet „chats”, un, écrit par un Espagnol, Francesc Miralles, Amor en minuscula, en roumain, Iubire cu „i”mic et un autre, écrit par une Japonaise, Hiro Arikawa, Tabineko ripoto en roumain, Memoriile unui motan călător.

Francesc Miralles:un chat entre dans la maison et dans le coeur d‘un universitaire introverti qui vit seul, avec son travail et avec sa passion pour la lecture. Le chat, un vagabond très sensible s‘insinue dans sa vie et lui donne de la tendresse, des amis, de l’amour. Il l‘appelle Mishima, d‘après son écrivain japonais préféré. Le roman est plein de reflections sur la litérature et nous nous sentons bien dans la maison-bibliothèque de Samuel. Mishima transforme la vie de celui-ci en l‘obligeant de se détacher un peu de ses livres et de connaître du monde...

Joi. Tocmai am terminat lectura a două romane cu subiectul „pisici”, unul scris de un spaniol, Francesc Miralles, Amor en minuscula, în română, Iubire cu „i”mic și un altul, scris de o  Japoneză, Hiro Arikawa, Tabineko ripoto, în română, Memoriile unui motan călător.

Francesc Miralles: o pisica intră în casa și în inima unui universitar introvertit care trăiește singur, cu munca sa și cu pasiunea sa pentru lectură. Pisica, un motan vagabond se insinuează în casa acestuia, îi dăruiește tandrețe, prieteni și chiar iubire. Motanul primește un nume, Michima, după scriitorul japonez preferat. Romanul este plin de reflecții asupra literaturii universale și ne simțim bine în casa-bibliotecă a lui Samuel. Michima transformă viața acestuia, obligîndu-l să se detașeze un pic de cărți și să cunoască lumea... 
( va urma)


       

luni, 20 iulie 2020

Eté

9 juillet 2020

Jeudi. J'ai des choses à finir: un potage ou une soupe aux boulets de viande et une salade d'aubergines, des repas d'été surtout la salade. 
Dehors, puisque mon cher mari a coupé l'herbe, je devrais la ramasser et, peu à peu, préparer le lit pour la plantation des tulipes.
On a toujour peur des pluies, cet été la pluie a été souvent chez elle un peu partout.

Joi. Am nișe lucruri de terminat: o ciorbă cu perișoare și o salată de vinete, mîncări de vara, aș zice, mai ales salata.
Afară, pentru că dragul meu soț a tăiat iarba, eu ar trebui s-o adun și, puțin cîte puțin să pregătesc patul pentru plantarea bulbilor de lalele.
Mă tem mereu de ploaie, vara aceasta ploaia a fost acasă la ea pe aici.
 

                                          

miercuri, 8 iulie 2020

Printemps

2 mai 2020



Samedi. Aujourd'hui, jardinage. Avant de descendre dans le jardin, j ai pris le petit dejeuner tard, comme d'habitude. Ensuite, un peu d'ordre dans la maison, j'ai fait aussi une petite lessive, j'ai mis le linge secher au soleil et, enfin dehors. Dans mon parterre, j'ai eu déjà des narcisses que j'aime bien car ces fleurs durent longtemps et sont parfumées en plus. 

Sîmbătă. Azi, grădinăresc. Înainte de a coborî în grădină, mi-am luat micul dejun, tîrziu, ca de obicei. Apoi, un pic de ordine prin casă, am spălat o mașină de rufe, le-am pus la uscat și, în fine sînt afară. 
pe aleea mea, am avut deja narcise, îmi plac florile acestea, durează mult și sînt parfumate.

( foto: Tablouri de vis )

                    

vineri, 1 mai 2020

Etat d'urgence- Stare de urgență

2 mai 2020

Samedi. Etat d’urgence. Nous, on reste dans la maison, j’aime ça, je veux dire que d’autres sont malheureux comme si on est puni. Il y a des ordonances millitaires qui nous obligent à ça, pour nous proteger de ce virus. Nous, les „vieux”, on nous dit comme ça, avons le droit de sortir entre 11h du matin et 13h et entre 19h et 22h, seulement si on a de justes raisons et besoins. Il y a une semaine on pouvait faire ses achats, du pain, du 11h à 13h, déjà on est un peu plus libres.
On doit porter une masque et se garder à distance, 1,5-2 m, envers d'autres personnes.

Sîmbătă. Stare de urgență. Stăm în casă/curte. Mie îmi place acest lucru, să stau în casă, spre deosebire de alții, care sînt nefericiți ca și cum ar fi pedepsiți. Există niște ordonanțe militare care ne obligă la asta, pentru a fi protejați de virus. Noi, „bătrînii”, mereu aud astfel de cuvinte dure, avem dreptul să ieșim numai bine motivați, între orele 11 și 13 și seara între 19-22. Pînă nu de mult, puteai ieși la cumpărături, pîine, doar între 11 și 13, deja este un pic mai liber. Trebuie să purtăm o mască și să păstrăm o distanță față de alți oameni(1,5-2 m).


        

Anniversaires

1 mai 2020

Vendredi. Deuxième anniversaire depuis hier: mes fils ont 45 et 40 ans. Je vous souhaite santé mes très chers fils et que vous soyez toujours heureux!

Vineri. A doua aniversare de ieri încoace: fiii mei au 45 și 40 de ani. Vă urez sănătate, dragii mamei și să fiți întotdeauna fericiți!