luni, 20 ianuarie 2020

2020

20.01 2020

Luni. O iarnă blîndă și uscată. Asta e! În decembrie, înainte de sărbători,am avut niște tentative de curățenie prin casă neîncununate de succes, doar pe ici colo, în bucătărie, de exemplu mi-a rămas vitrina cu pahare nelustruită, dar anul s-a terminat oricum...De sărbători, copiii s-au simțit ca acasă, sper. Cei care vin de obicei. Mîncare de Crăciun: sarmale, friptură, cozonaci...
În ianuarie, mi-am continuat preocupările pentru goblen: îmi cumpărasem în toamnă unul din categoria „după mari pictori” și nu am aflat nici acum ceva precis în legătură cu artistul care a gîndit/pictat tabloul, presupun că este un ceh și ceea ce e important e costumul. Mie îmi place tabloul în sine și atmosfera...Dar e mult de lucru, poate reușesc să-l termin, dar tot așa de bine s-ar putea să nu-l văd terminat...

marți, 10 decembrie 2019

Ma cuisine en decembre

11 décembre 2019

Mercredi. Je suis encore vivante, seulement que je ne peux pas m'endormir la nuit. J'ai du travail dans la maison, bien entendu, mais je ferais du bruit et je dérangerais ceux qui viennent de dormir!!! Alors rester dans le lit, dans le noir, les yeux largement ouverts, c'est quelque chose au moins exaspérant.
Quoi faire? Mais écrire mon journal. Et me voilà!

Qu'est-ce que je fais autrement, comment je passe mes journées, eh bien, il y a du travail dans la maison. D'abord, mon gobelin, j'avance peu chaque jour, mais j'avance. Ensuite il y a la cuisine: mon cher mari aime manger. Aujourd'hui, par exemple j'ai préparé des haricots verts de ceux que j'ai mis en pot pour l'hiver. Je passe encore plus de temps dans la cuisine car je me suis proposé de nettoyer les placards: c'est un travail laborieux qui avance aussi lentement, mais ce que j'ai fait, j'ai bien fait et j'en suis contente. 

                         

Miercuri. Sînt încă în viață, atîta doar că nu pot să adorm noaptea. Am de lucru prin casă, bineînțeles, dar aș face zgomot și aș deranja pe cei care dorm!!! Atunci, să stau în pat pe întuneric, cu ochii larg deschiși este cel puțin exasperant.
Ce-i de făcut? Păi, să-mi scriu jurnalul. Și iată-mă!

Ce fac eu altfel, cum îmi petrec zilele, eh, bine, cu lucrul prin casă. Mai întîi cu goblenul, avansez cîte puțin în fiecare zi, dar avansez. Apoi, este bucătăria: bărbatului meu îi place să mănînce. Astăzi, de exemplu, am preparat niște fasole păstăi, din aceea din care am pus în toamnă la borcan. Petrec chiar mai mult timp în bucătărie căci mi-am propus să curăț dulapurile, o treabă migăloasă care avansează încet și asta, dar ceea ce am făcut pînă acum, am făcut bine și-s mulțumită.

    

duminică, 27 octombrie 2019

Saison d'automne, températures d'été

27 octobre 2019

Dimanche. Une saison bizzare: c'est l' automne. La moitié de la saison est partie et le temps continue à rester chaud, sec et agréable. En septembre il y a eu quelques nuits froides et les fleurs du jardin ont gelées, mais il me restent des géraniums et des trefles, des sedums et des zéphirantes qui ont perdu la notion du temps, une d'elles a fleuri comme si on est en été.

Duminică. Un anotimp ciudat: este toamnă. Jumătatea sezonului a trecut și timpul rămîne cald, uscat și plăcut. În septembrie au fost cîteva nopți reci și florile din grădină au înghețat, dar mai am mușcate, trifoi, sedum și zefirantes, care au pierdut noțiunea timpului, una dintre ele a înflorit crezînd că este vară.

           
                
              

                               


             

sâmbătă, 26 octombrie 2019

Arrangement

26 octobre 2019

Samedi. Les jours suivants j'ai fait toute sorte de combinaisons pour les mettre au mur le mieux possible. Finalement, j'ai décidé l'arrangement suivant:

Sîmbătă. În zilele care au urmat am încercat tot felul de combinații pentru a le agăța pe perete cît mai bine. Pînă la urmă am hotărît următorul aranjament:

      
 
                                         


                                                

                               
                                        

joi, 24 octombrie 2019

Tableaux

24 octobre 2019


Jeudi. Le 18 octobre, un vendredi, nous sommes allés à Alba Iulia prendre mes brodéries que j'ai laissées là-bas pour être encadrées. Tout le voyage a été fatiguant car on est rentré le même jour, il faisait chaud comme en été, tout cet automne il a fait un temps plus chaud que d'habitude.
Je suis contente du résultat de mon travail commencé depuis des années. Voici les tableaux:

Joi. În 18 octombrie, într-o vineri, am mers la Alba Iulia să luăm goblenurile pe care le lăsasem la înrămat. Călătoria a fost obositoare căci ne-am întors în aceeași zi, era cald ca vara, în toamna asta vremea a fost mai caldă decît de obicei.
Sînt mulțumită de rezultatul muncii mele de ani de zile. Iată tablourile:

       
                 
                     

                                                                 
                                                 





               

joi, 17 octombrie 2019

Hibou

18 octobre 2019


Vendredi. Cette année, je ne suis plus allée à Păgida, chez moi, dans ma maison, je n'ai plus eu envie. Là, il y a ma soeur qui passe l'été, je dois reconnaître que c'est pour cela que je n'ai pas envie d'y aller, pour ne pas nous rencontrer. Elle souffre d'une sorte de maladie: elle parle beaucoup, elle parle tout le temps. Par fois, on parle au téléphone. Là, on s'est entendu
finalement, c'est comme entre des gens, au reste... elle est incorrigible.
Dans le grenier de la maison, il y a une famille hibou, ils vivent là bas depuis toujours, d'une fa
çon, ils sont comme ma soeur, ils n'ont pas demander permission, je les ai herités avec la maison et avec la soeur, je ne peux rien changer. Maintenant, j'ai envie de leur rendre une visite, aux hibous, bien entendu. Ma soeur, si elle est encore là, m'accompagnera au grenier et me racontera tout ce qu' elle a du nouveau. Les hibous se taîsent et écoutent en sillence. Moi aussi.
 photo: https://jardinage.lemonde.fr/dossier-1398-hibou.html

Vineri. Anul acesta, n-am fost la Pagida, acasă la mine, cum ar veni, nu am avut dorința asta pur și simplu. Acolo e sora mea, își petrece vara acolo, trebuie să recunosc: de aia n-am chef să merg acolo, să nu ne întîlnim. Ea suferă de un fel de maladie: vorbește mult, vorbește una-ntruna. Uneori mă sună și vorbim la telefon. Aici ne-am înțeles într-un final, vorbim ca oamenii, în rest... este incorigibilă.
În podul casei, există o familie de bufnițe, noi le zicem cucuvele, trăiesc acolo dintotdeauna, sînt ca sor mea, nu au cerut permisiune, le-am moștenit împreună cu casa...și cu sora, aici nu pot schimba nimic. Acum aș dori să le vizitez, pe cucuvele, bineînțeles.. Soră mea, dacă mai e acolo, mă va însoți în pod și-mi va spune toate noutățile. Cucuvelele tac și ascultă în liniște. Eu, la fel.

     
 

duminică, 6 octombrie 2019

Envie de revenir?!

6 octobre 2019

 

Dimanche. On a passé un été très chaud, qui s'est prolongé en automne aussi, le mois de septembre a passé en cachette et nous voici en octobre. Toujours chaud.
J'ai trouvé à Alba Iulia un maître qui pourrait encadrer quelques-uns de mes gobelins, maintenant j'attends...Ce genre de professionistes sont inexistents et quand, par miracle, on les découvre, ils sont si occupés...et surtout si chers!!!

Duminică. Am petrecut o vară foarte călduroasă, care s-a prelungit și în toamnă, luna septembrie s-a dus pe furiș și, iată-ne în octombrie. Tot cald.
Am găsit la Alba Iulia un meșter care ar putea să înrămeze unele dintre goblenurile mele, acum, aștept...Acest gen de profesioniști sînt ca și inexistenți și cînd, printr-o minune dai de ei, sînt atît de ocupați...și, mai ales scumpi!!!