luni, 6 mai 2013

Lundi de Pâques



Le 6 mai 2013

Lundi de Pâques. Toujours une belle journée. Du monde à l’église, c’est toujours fête.

Les touristes font leurs bagages, ils doivent partir. Les Français qui sont chez la voisine restent encore quelques jours enchantés de l’accueil et de la splendeur de la nature.

Ce soir le premier bal après la longue période de jeun. Je ne sais pas des détails, seulement que c’est Adrian Matei qui est le soliste d’une bande de musiciens de Gîrda de Sus. Peut-être Liviu ira les voir, c’est lui qui l’avait préparé des mois et des mois.

Elisa a reçu un tricycle de sa cousine Paula, 5 ans, et comme ça nous sommes sorties nous promener.


Lunea de Paşti. Tot o zi frumoasă. Lume la biserică, ouă roşii, e tot sărbătoare.

Turiştii trebuie să-şi facă bagajele şi să plece. Vacanţa s-a terminat. Doar francezii din vecini şi-au prelungit sejurul încîntaţi de calitatea primirii şi de peisajul magnific.
În seara aceasta, primul bal după lunga perioadă de post. Nu ştiu amănunte, doar că va cînta Adrian Matei cu o trupă de muzicanţi din Gîrda de Sus. Poate Liviu va merge să-l vadă, doar a fost maestrul lui timp de luni de zile.

Elisa a primit o tricicletă de la verişoara ei, Paula, 5 ani şi aşa, am ieşit să ne plimbăm.  

   


duminică, 5 mai 2013

Pâques 2013



Le 5 mai 2013

Dimanche. Le dimanche de Pâques. Le temps, merveilleux. Depuis le 2 mai je n’ai plus écrit mon journal. Enfin, je vais tout raconter ce soir.
Comme toujours, avant Pâques les gens s’envoient des voeux et autres choses qui prouvent qu’on est aimé, aprécié...Nous avons reçu et envoyé des voeux, nous avons reçu aussi des oeufs, du lait, du fromage, même des pâtisseries au fromage et de la viande de veau et d’agneau.
Ensuite les enfants, c’est-à-dire Dan-Martin et sa petite famille (pour moi ils sont toujours des enfants), donc ils sont arrivés à la maison et alors Elisa est devenue le centre de l’Univers. Elle est de plus en plus consciente de cette chose et est en train de devenir un...enfant gâté.
Le problème que beaucoup d’enfants ont est le sommeil. Ils ne veulent pas se coucher comme si pendant qu’ils dorment des choses extraordinaires se passent et eux, ils ne peuvent pas y participer. Arrivés à l’adolescence, ils voudraient dormir plus, mais déjà, la vie ne leur permet plus de le faire tant qu’ils le voudraient.
Samedi, à minuit je suis allée à l’église où il y a lieu une petite cérémonie d’une demi-heure, après quoi la messe de Pâques commence. Il y avait beaucoup de monde, des gens de nos villages, des touristes aussi. Une dame de Constantza, du bord de la Mer Noire, m’a demandé comment peut prendre du pain béni. Il y avait des Français qui m’avaient demandé s’ils pouraient participer s’ils sont des catholiques.

Duminică. Duminica Paştilor. Un timp cum nu se poate mai frumos. Din 2 mai nu mi-am mai scris jurnalul. Voi povesti totul în această seară.

Ca întotdeauna, înainte de Paşti, oamenii îşi transmit urări sau îşi oferă alte lucruri în semn de preţuire, apreciere...Şi noi am trimis şi primit urări de Paşti, dar şi lapte, ouă, brînză, plăcintă cu brînză făcută în cuptor, precum şi carne de viţel şi miel.

Apoi, copiii, vreau să zic Dan-Martin şi familia

(pentru mine tot copii au rămas) au sosit acasă şi atunci Elisa a devenit centrul Universului. E din ce în ce mai conştientă de acest lucru şi riscă să devină o... răsfăţată.

Problema pe care mulţi copii o au e somnul. Nu vor să se culce ca şi cum în timpul somnului, lucruri extraordinare se petrec şi ei nu pot fi parte. Ajunşi la adolescenţă, ar dormi mai mult, dar deja viaţa are alte exigenţe, nu-şi pot permite somn cît ar vrea.

Sîmbătă, la miezul nopţii, după obicei eu m-am dus la biserică, la Înviere, ceremonial ce nu durează prea mult, după care urmează slujba de Paşti. Era lume multă, oameni din satele noastre, dar şi turişti. O doamnă din Constanţa m’a întrebat cum ar putea lua şi ea anafură dacă nu este localnică. Nişte francezi voiau să ştie dacă ei pot participa fiind catolici.

 
 


joi, 2 mai 2013

Mini-vacances de Pâques



Le 2 mai 2013

Jeudi. Nous sommes en pleines mini-vacances de Pâques. C’est-à-dire, qu’on ne renonce pas aux jours libres du 1-er mai. Au temps des communistes, pendant 50 ans, ce jour, on a fêté la Journée des travailleurs. Il y avait lieu des parades des travailleurs, des enfants, des sportifs, des musiques et dans l’après-midi des pic-nics où les „mici” et la bière étaient les plats préférés du monde roumain.
Cette fête devait remplacer les Pâques. Les communistes étaient athées. Le 2 mai c’était la fête de la jeunesse ouvrière, toujours libre.
Maintenant, que les Pâques orthodoxes tombent le 5 mai, le gouvernement a permis aux gens, surtout à ceux qui travaillent dans le domaine budgetaire, aux élèves, étudiants de récuperer le 2 mai, samedi, le 27 avril, et le 3 pendant les semaines qui suivent, ainsi tout le monde a un petite semaine de libre, du 1-er au 7 mai.

Joi.Ne găsim în plină mini-vacanţă de Paşti. Adică, lumea nu renunţă aşa de uşor la ziua liberă de 1 mai. Pe vremea comuniştilor, timp de 50 de ani s-au sărbătorit Ziua muncitorilor. Parade muncitoreşti, elevi, sportivi, fanfare şi după-amiaza, mici şi bere. Acestea au rămas felurile preferate ale românilor.
Această sărbătoare trebuia să înlocuiască Paştile. Comuniştii erau atei. În 2 mai era ziua tineretului muncitor, tot zi liberă.
Acum, că Paştile ortodoxe cad în 5 mai, guvernul a permis oamenilor,  mai ales celor care lucrează în domeniul bugetar, să recupereze ziua de 2 mai, în sîmbăta de 27 aprilie, iar ziua de 3, în săptămînile care urmează, astfel avem aproape o săptămînă de vacanţă.  Vreau să spun, lumea are, aproape o săptămînă de vacanţă, din 1 pînă în 7 mai.    

  



Gâteau



Le 1-er mai 2013

Mercredi. Aujourd’hui, pour l’anniversaire de Dan-Martin, je voulais manger du gâteau, mais je n’ai pas eu du temps pour entrer dans la cuisine et en prérarer, en plus, lui même, me disait, au téléphone, qu’il n’aime pas trop les gâteaux.

Miercuri. Azi, de ziua lui Dan-Martin, aş fi mîncat nişte prăjitură, dar nu am avut timps să intru în bucătărie pentru a pregăti aşa ceva, în plus, el mi-a spus că nu prea este ahtiat după dulciuri.