miercuri, 29 septembrie 2010

La vallée fleurie

Le 29 septembre 2010


Mercredi. Hier, au bord de la route, tout au long de la Vallée de l’Arieş, nous avons admiré de superbes plantes qui fleurissent en automne. On s’est arrêté à une source d’eau, on a cueuilli un bouquet et on a pris des images .

Miercuri. Ieri, pe marginea drumului, de-a lungul Văii Arieşului, am admirat nişte superbe plante care înfloresc doar toamna. Ne-am oprit la un izvor, am cules un buchet şi am făcut fotografii.

Medical Center- dr.Deák Éva

Le 28 septembre 2010




http://www.deakmedicalcenter.ro/


Mardi. Nous sommes allés à Cluj. Liviu pour consulter un ophtalmologue et se faire faire des lunettes. Un enfant avait tapé fort dans le ballon pendant la classe d’éducation physique qui a cassé les lunettes du prof!!!
Moi, je me suis faite consultée par un spécialiste en rhumatisme. C’était dans le Medical Center de dr. Deák Éva, à Cluj Napoca. Le docteur, une jeune femme très gentille, m’a fait une...infiltration et je devrait guerrir en quelques jours, puis je vais faire la phisiothérapie...J’espère que tout ira mieux.
 
Le matin, nous avons pris dans la voiture notre voisine, Lucica. Elle vient de perdre son fils cadet il y a quelques mois et maintenant son aîné est à l’hôpital d’Alba Iulia...Elle était très triste et malheureuse.

Marţi. Am mers la Cluj. Liviu pentru a consulta un oftalmolog, trebuie să-şi facă alţi ochelari, un copil l-a lovit cu mingea, la ora de educaţie fizică şi i-a rupt ochelarii. Eu m-am dus la un reumatolog, o doamnă foarte drăguţă şi amabilă care mi-a făcut o infiltraţie şi m-a făcut să sper că voi fi din nou bine. M-am dus la Medical Center al dr.Deák Éva.

Dimineaţă, la plecarea de-acasă,am luat în maşină pe vecina nostră Lucica. Nu demult şi-a pierdut fiul cel mic, iar acuma mergea la spital, la Alba Iulia, unde se găseşte internat cel mai mare dintre fiii ei. Era foarte tristă şi nefericită.


http://www.deakmedicalcenter.ro/ 

luni, 27 septembrie 2010

Nouvelles de Sarlat

Le 27 septembre 2010

Lundi. Un autre courier de France, cette fois il vient de Sarlat en Périgord. Béatrice me fait une belle surprise: des recettes avec des cèpes et non seulement. Ce sont des cartes qui ont d’un côté l’image du plat et d’un autre côté la recette en français et en anglais. Merci Béatrice! Voilà.








Luni. Un alt curier din Franţa, de data aceasta vine de la Sarlat din Périgord. Béatrice mi-a făcut o mare surpriză: reţete cu hribi şi nu numai. Sînt de fapt frumoase ilustrate care au pe o parte imaginea mîncării iar pe cealaltă parte reţeta în franceză şi în engleză. Mulţumesc Béatrice! Iată.

duminică, 26 septembrie 2010

Semaine de beau temps

Le 26 septembre 2010

Dimanche. Hier, Liviu este allé à un mariage. C’est encore la période des mariages jusqu’au début du carême au mois de novembre.
Il a fait beau temps toute la semaine, nos voisins ont eu la chance parce qu’ils ont refait le toit de la maison et le beau temps est essentiel.

Duminică. Ieri, Liviu a fost la o nuntă. Este încă perioada nunţilor, pînă la începutul postului în noiembrie.

A fost timp frumos în toată săptămîna care a trecut, vecinii au avut mare noroc pentru că şi-au refăcut acoperişul casei şi vremea bună este esenţială.

Feuilletant des journaux français

Le 25 septembre 2010

Samedi. Travaux de fin de semaine et en pause lecture des articles envoyés de France. Celui que Lyliane trouve superbe c’est “Les corbeaux sont les gitanes du ciel” écrit par un penseur et écrivain tzigane français, Alexandre Romanès, dans Le Nouvel Observateur . Moi aussi, je trouve que c’est un article convainquant et bien écrit et il y a aussi l’histoire de sa famille, un article intitulé “Le roman des Romanès”. Très intéressant!
Je n’ai pas encore tout lu. Merci Lyliane!

Sîmbătă. Lucrări de sîmbătă, iar printre picături, citesc articolele din Franţa. Cel pe care Lyliane îl găseşte superb este unul: “Corbii sînt ţiganii cerului”, scris de un gînditor şi scriitor ţigan, din Franţa, Alexandre Romanès, în Le Nouvel Observateur. Şi mie îmi place, e convingător şi bine scris. Mai e unul despre familia acestui om de circ şi scriitor, intitulat: “ Romanul Romanèsilor”. Foarte interesant deasemenea. Şi nu am citit totul. Mulţumesc Lyliane!

Le sujet Rrom dans la presse française


Le 24 septembre 2010


Vendredi. Je viens de recevoir aujourd’hui du courier de France, de mon amie de Provence, Lyliane, avec des articles sur le sujet rroms, qui a occupé recemment la presse française, dont j’ai retenu un article qui disait que l’expulsion des tziganes ( et c’est le nom de cette population, non un péjoratif, rrom est un nom inventé recemment) roumains et bulgaires est une question politique et que le président Sarkozy n’aurait pas mis en marche cette action si les Français n’étaient pas d’accord: “ Sans doute n’aurait-il pas bougé une paupière à leur sujet si les Français, dans leur majorité, chantaient chauque jour, en publique ou en famille, les louanges des Roms: leur finesse intellectuelle, leur amabilité constructive, leur désir de s’intégrer à notre société et de travailler pour elle, leur amour pour notre langue” Partick Besson, écrivain et journaliste français.

Vineri. Tocmai am primit azi curier din Franţa, de la prietena mea din Provenţa, Lyliane. Ea mi-a trimis nişte articole despre rromi, subiect care a ocupat presa franceză în această vară. Am reţinut unul în care se spune că expulzarea ţiganilor ( aşa se numesc ei şi nu este peiorativ, termenul rrom este o făcătură de dată recenta) români şi bulgari de către preşedintele Sarkozy, este o chestiune politică. Iar preşedintele francez n-ar fi pus în practică această acţiune dacă francezii n-ar fi fost de acord: “ Fără îndoială, el (preşedintele) n-ar fi mişcat nici un deget în legătură cu ei, dacă Francezii în marea lor majoritate ar fi adus laude romilor în spaţiul public, dar şi în familie: ar fi admirat fineţea lor intelectuală, amabilitatea lor constructivă, dorinţa lor de a se integra în societatea nostră, de a munci pentru ea, dragostea lor pentru limba noastră” Patrick Besson, scriitor şi ziarist francez.
  

Conserves


Le 22 et le 23 septembre 2010

Jeudi. Hier, mercredi, je me suis occupée de mon linge, j’ai remplacé des boutons avec des fermetures-éclair.
Aujourd’hui, on s’est levés de bonne heure, pour aller à Cîmpeni, faire des courses au marché et payer la facture Orange, q’on ne peut pas payer à Arieşeni...Je suis allée avec Olga qui s’est entendu avec un ancien élève qui travaille à la compagnie nationale de l’électricité et fait la navette. On est parti à sept heures, avec de la musique et un parfumant pour l’auto très fort. Il faisait assez froid, je n’était pas habillée assez chaud, parce qu’il allait faire beau temps, alors le froid, des courants d’air aux pieds comme toute Dacia, le parfum et la musique me mettait dans un état miserable, j’avais mal au coeur. En plus nous sommes arrivées à Cîmpeni avant 8 heures, rien n’était pas ouvert jusqu’à 9 heures et on voulait rentrer avec la “Rapida”, l’autobus Alba Iulia-Oradea, à 9h 20.
Finalement, j’ai réussi à résoudre ce qui était le plus important et on est arrivé tôt à la maison en faisant des conserves le reste de la journée.

Joi. Ieri, miercuri, m-am ocupat de lenjeria mea de pat, am înlocuit nasturii cu fermoare.
Azi, m-am sculat de dimineaţă, ca să merg la Cîmpeni să fac nişte cumpărături la piaţă  şi pentru a plăti factura Orange, care nu se poate plăti la Arieşeni...M-am dus cu Olga, ea a organizat, s-a înţeles cu un fost elev, ce lucrează la Electrica şi face naveta. Am pleat la ora 7oo cu muzică, cu un parfumant puternic pentru maşină, cu frig pe la picioare, Dacia nu se desminte nici acuma din acest punct de vedere, pe scurt cu greaţă. În plus, am ajuns la Cîmpeni inainte de 8, nimic nu era deschis încă, chiar în piaţă, comercianţii abia începeau să-şi aranjeze mărfurile. M-am dus la Profi, un magazin supermarket, mai nou, unde era deschis de la 7oo, dar cumpărătorii nu soseau încă, iar treburile pe care le aveam de rezolvat le-am terminat între 9oo şi 920, cînd pleca Rapida, adică autobusul Alba Iulia-Oradea.
Singurul lucru bun în acest aranjament Olga, a fost faptul că am ajuns devreme acasă şi mi-am făcut conservele, castraveţii şi gogoşarii.