Joia Mare

16 aprilie 2009

Joi. Fac curat în casă, şi plecăm. Asta este regula: cei ce pleacă, lasă casa aşa cum au găsit-o.

În piaţă, lume multă. Nu avem unde parca, ne învîrtim de mai multe ori şi în cele din urma parcăm pe o străduţă laterală, nu prea departe. Problema era că abia umblam, m-am lovit aseară la un picior, nu cine ştie ce , dar într-un loc foarte sensibil: unghia de la degetul mic. Ce prostie! Dar ce durere! Ce enervare! Cred că o să-mi cadă!

Toţi oamenii din oraş, precum şi cei din localităţile din jurul lui, erau în piaţă...Altfel de unde atîta lume? Tot şonticărind în urma iubitului meu soţ, facem principalele cumpărături. Cineva zicea “acţiunea MOV”adică: miel, ouă, vin... N-a fost chiar aşa, dar am cumpărat tot ceea ce aveam nevoie: carne, verdeţuri şi cinci pîini: unele să le facem cadou, pentru că erau pîini de casă, foarte gustoase şi aspectuoase...

Vietăţi

5 aprilie 2009

Miercuri. Ne odihnim acasă. Prin grădină, pomi în floare: cireşi, vişini, pruni bătrîni, gutui şi, mai ales zambile. Celelalte flori au cam fost năpădite de iarbă şi buruiene, urzici moarte mai ales. Am fost pe la mormîntul din cimitir ( mai avem unul in gradina si unul la vie ) am pus un produs împotriva larvelor care mi-au mîncat multe dintre florile semănate în toamnă: lalele, crin galben, crizanteme. În partea de cimitir unde nu sînt încă morminte, era proaspăt arat.. Într-un flacon de plastic, care fusese folosit drept vază, am dat peste o şopîrlă mare, de un verde fosforescent. Cine ştie de cînd era blocată acolo, în fundul flaconului! A fost foarte norocoasă că am dat peste ea şi am salvat-o de la moarte, dar şi eu am fost bucuroasă: se spune că de vezi primăvara mai întîi şopîrlă, atunci vei fi harnic toată vara, dacă vezi şarpe, vei fi leneş...Am cărat mult pămînt cu flacoanele de plastic, pentru florile proaspăt răsădite, dar nu destul. Era un pămînt negru , afînat şi greu...Totdeauna m-am gîndit la un amestec cu nisip, dar niciodată nu am avut timp şi mijloace să fac asta: să aduc nişte nisip de la Mureş; m-am mulţumit din nou cu ceea ce puteam face pe moment...

Marţi- trei ceasuri rele

14 aprilie 2009

Marti. Chiar că am plecat prost: nu ne-am uitat la ceas şi pe cînd eram gata, am plecat în centru la autobus, el plecase hăăăăpt! De o jumătate de ceas! Liviu se jena! Ce mai ! Pleci marţea de acasă…Pe urmă, ne-am dus pînă la Cîmpeni cu Marius care, împreună cu doamna Căleteanu se duceau cu Amalia la un control medical, avusese roşu în gît şi afte…Se duceau la dr.Porumbel.

Din Cîmpeni, unde am stat foarte puţin, am continuat călătoria la Alba Iulia cu un microbus. Am mers foarte bine, am mîncat sandwich-urile pe care le pregătisem de acasă si fornetti cu vişine din autogară, de la o patisserie. Martin avea ceva de făcut şi nu ne putea da maşina, aşa ca am mai avut vreme să mai merg prin magazine: libraria Humanitas, Galeria de arta, pe boulevard…Mi-am cumparat un dicţionar englez –român, de 100 de lei, unul mai mare …revista Locuinţa mea, tempera. La Pagida, super! Bineînţeles că ne-am oprit în Aiud şi am făcut cumpărături, provizii adică…

Pregătiri

13 aprilie 2009

Luni. Pînă la urmă, ne-am hotărît că mergem la Alba Iulia, luăm maşina, mergem la Aiud, şi ne întoarcem joi, cînd de obicei, în Aiud e zi de piaţă , fiind joia Paştilor cu atît mai mult este piaţă mare de miei, ca în toate localităţile de altfel, în preajma Paştilor... Atunci putem să cumpărăm miel. În ultimii ani, am avut mereu miel de Paşti…Am zis să plecăm mîine, marţi, deşi, marţea nu e tocmai ziua mea preferată pentru a-mi rezolva una-alta. Atîta doar că treburile mai importante le rezolvăm joi.

Vasile Alecsandri, Florii- fragmente

12 aprilie 2009

Duminică.

Iată zile-ncălzitoare

După aspre vijelii!

Vin Floriile cu Soare

Şi Soarele cu Florii

Primăvara-ncîntătoare

Scoate iarba pe cîmpii:

Vin Floriile cu Soare

Şi Soarele cu Florii!

Lumea-i toată-n sărbătoare,

Ceru-i plin de ciocîrlii

Vin Floriile cu Soare

Şi Soarele cu Florii!

Oraşul

2 aprilie 2009

Joi. Prinţeasa avea loc reţinut de prietena ei, Viorica, al doilea scaun în spatele şoferului. Autocarul avea plecarea la 7:00. Iată ca într-un sfîrşit, la 7:25 trecute fix, plecăm. Călătoria a fost agreabilă, dar unora le-a fost rău, mai ales unor copii, aşa se întîmplă mereu…

Timpul trecea destul de repede totuşi, mai ales că mulţi dintre copii aveau telefoane cu care puteau să comunice acasă cum le merge în excursie, dar mai ales puteau să facă fotografii, să asculte muzică, să se joace. Telefonul este jucăria acestei generaţii de tineri. Nici un elev cu personalitate nu se poate lipsi de acest obiect, dacă doreşte să facă parte sau pur şi simplu să-şi păstreze locul la un anumit standard într-o anumită, să spunem, “lume bună”. Ca şi în lumea adulţilor, standardul nu este impus de competenţe, ci de obiectele pe care le poate etala fiecare, obiecte care mărturisesc posibilităţile materiale ale familiei, capacitatea ei de adaptare într-o lume cu valori oarecum inversate, o lume care apreciază banul indiferent de modul în care a fost obţinut. Erau copii care aveau chiar două telefoane şi un aparat foto performant.

Pe măsură ce ne apropiam de capitala judeţului, vremea devenea tot mai luminoasă, iar ploaia se îndrepta spre alte meleaguri lăsînd loc soarelui primăvăratic. La Alba Iulia era timp frumos, primăvara cucerea oraşul, cu spaţiile sale verzi, cu straturi de panseluţe vesele, cu magnolia gata, gata să-şi deschidă minunatele flori.

Obiectivele excursiei erau vizitarea Muzeului Unirii, a Catedralei şi un spectacol la Teatrul de păpuşi. După spectacol, toată lumea a mîncat la Moll Alba Iulia.

La întoarcere, atmosfera din autocar era mai liniştită, copiii şi profii mai obosiţi, aceeaşi cîţiva copii au avut probleme cu stomacul, de parcă am fi călătorit cu vaporul, într-un cuvînt totul a fost bine, am ajuns la timp, cei care locuiesc mai departe, au putut sosi acasă înainte de căderea nopţii.

( Foto: Nicoleta Chira )

O prinţeasă

1 aprilie 2009

Joi. Ploaie. Urît. Plecăm în excursie la Alba Iulia. Consiliul Judeţean Alba oferă această excursie şcolarilor din Arieşeni şi de pe Vale, respectiv, Gîrda, Scărişoara…Era vorba despre data de 1 iunie, dar ieri, s-a anunţat, aşa deodată, că toată lumea dornică de o ieşire la oraş trebuie să fie gata pentru azi, 1 aprilie, ora 7:00. Nu a fost păcăleală. Au venit două autocare din Cîmpeni. Foarte punctuali, au luat copiii, profesorii însoţitori şi, cînd s-au pus de-a binelea roţile maşinii în mişcare, hop!!! Mai trebuie să vină Nicoleta dintr-a IX-a.

“Întotdeauna există aşa, cîte o prinţeasă,” face şoferul autocarului.