Le 16 juin 2012
Samedi. J’imaginais un voyage et Liviu un autre, c’est-à-dire qu’on n’est pas allés à Alba Iulia, où je pensais faire des courses, dire bonjour aux enfants et passer la nuit à Păgida, mais nous nous sommes dirrigés vers Turda, où Liviu avait une affaire à résoudre avec une madame Olteanu. La ville a beaucoup changé, surtout le Centre, je ne connaissais plus où sont le magasins, donc après, nous sommes allés à Aiud. Nous avons acheté une petite robe jaune et d’autres petits vêtements pout Elisa, un géranium pour Ana, quelque chose à manger pour nous...et nous voilà à Păgida. La maison a l’air un peu abandonnée si ma soeur n'y va plus si souvent, elle travaille et le beau-frère fait de la politique, il a participé aux élections locale et maintenant il est conseiller, donc occupé avec d’autres choses. Il y avait des griottes, des cerises, un beau rosier en fleur devant la maison et un autre dans le cimetière.
Sîmbătă. Îmi închipuiam o călătorie, Liviu o alta: m-am trezit că o luăm înspre Turda, nu înspre Alba Iulia ca de obicei, mă gîndisem unde să fac cumpărături, n-am mai fost într-un oraş de mult, să-i salutăm pe copii şi să petrecem noaptea la Păgida. Aşa, ne-am dus la Turda unde Liviu avea o treabă de rezolvat la o doamnă Olteanu, oraşul s-a schimbat foarte mult, mai ales centrul, nu mai ştiam unde se găsesc magazine şi ce fel...Prin urmare ne-am îndreptat spre Aiud de unde am cumpărat o rochiţă galbenă şi alte lucruşoare pentru Elisa, o muşcată pentru Ana, ceva de mîncare pentru noi şi iată-ne acasă, la Păgida. Casa pare un pic abandonată dacă sora mea nu mai dă pe acolo, ea lucrează, cumnatul face politică, a candidat la locale, este proaspăt consilier, ocupat, ce mai...Erau vişine, cireşe dar şi un frumos trandafir înflorit în faţă, iar unul la cimitir.
Să treci în fugă este obositor şi regretabil, dar mai bine aşa decît să nu treci de loc le la casa părintească şi apoi îţi face bine. A1
RépondreSupprimer