Le 15 fevrier 2014
Samedi. De temps en temps il y a un Centre de santé
de Cluj qui m’appelle. Je dirais un Centre commercial, il y a soit un monsieur
qui veut me vendre un produit „naturiste”, soit une madame qui commence par demander
comment je vais. Je vais bien, mais ils continuent, si je connais leur nouveau
produit, c’est quelque chose qui aide beaucoup etc, etc...Je demande combien
coûte ce qu’ils veulent me vendre et je leur dis que c’est trop cher pour moi.
Et c’est fini. Mais, après quelques semaines, ils reviennent.
Eh bien, c’est
ainsi que j’ai acheté un produit super, purifiant pour l’organisme. Le colis
est arrivé par courrier le lendemain même. Et maintenant, qu’est-ce que je vais
faire avec???
Sîmbătă. Din cînd în cînd, e un Centru de sănătate
din Cluj, care mă sună. Aş zice, un centru comercial, ba un domn care doreşte
să-mi vîndă ceva, un produs „naturist”, ba o doamnă care începe o conversaţie
cu „Ce mai faceţi, dragă doamnă?”. Bine. „Sănătatea?” Bună. Totuşi...
Cunoaşteţi noul produs menit să vă păstreze în formă, plină de energie? Eu
întreb atunci cît costă şi le spun caă nu-mi permit. Scap deocamdată.
După
cîteva săptămîni ei revin.
Eh, şi în acest fel mi-am cumpărat ieri un produs
detoxifiant super. Alaltăieri am vorbit la telefon, a doua zi deja, am primit
coletul. Ei, şi acum ce fac cu el???
Lundi. 
