Dévidant et filant...

Le 28 janvier 2014

Mardi. Il y a quelque temps, Liviu m’a fait un fuseau en bois comme toutes les femmes en ont par ici. Je ne veux pas filer de la laine ou du chanvre, mais de temps en temps je dois tordre les fils obtenus de vieux objets. J’en ai besoin pour en faire autre chose, par exemple tricoter des bas en laine. Je suis

très contente de mon fuseau.

Marţi. Acum ceva vreme, Liviu mi-a făcut un fus din lemn cum au toate femeile de pe aici. Nu vreau să mă apuc de tors lînă sau cînepă, dar uneori am nevoie să răsucesc firele recuperate. Am nevoie de ele ca să fac altceva, de exemplu ciorapi de lînă. Sînt foarte mulţumită de fusul meu.

  

Petits flocons de neige

Le 27 janvier 2014

Lundi. Aujourd’hui, la semaine a bien commencé, la neige tombe toujours, en petits flocons sableux, la température reste le plus souvent positive, notre nouveau toit fait bien son service, la neige glisse doucement, elle ne tombe pas en grosses et dangereuses quantités comme avant.

On passe la journée dans la maison en travaillant, je viens de finir le naperon bordé d’une petite dentelle crochetée.

Luni. Săptămîna a început bine, ninge într-una, cu fulgi mici, nisipoşi, temperatura rămîne deseori pozitivă, noul nostru acoperiş îşi face bine serviciul, zăpada alunecă mereu, nu se adună, să cadă în cantităţi periculoase ca înainte..

Mi-am petrecut ziua în casă croşetînd, tocmai am terminat bordura din dantelă la care lucram.

  

Samfira

Le 26 janvier 2014

Dimanche. Elle a du vivre une longue vie en douceur et harmonie avec elle même et avec les autres. À la fin on est tenté de croire ça. Pourtant, ce n’était pas tout à fait comme ça, elle a vecu avec beaucoup de peine, elle a rencontré des difficultés insurmontables pour d’autres personnes, comme la mort de trois de ses neuf enfants. Je ne l’avais jamais vue nerveuse, furieuse ou fachée et nous avons habité dans sa maison pendant 4 ans. Aujourd’hui, nous avons accompagné Samfira, 94 ans, sur son dernier chemin.

Duminică. Trebuie că a dus o lungă viaţă liniştită şi îndestulată în pace şi armonie cu ea însăşi dar şi cu ceilalţi. Privind din afară, acuma la urmă, aşa ai putea crede. Ei bine, n-a fost chiar aşa, a trăit cu multe greutăţi şi a întîlnit dificultăţi pe care alţii nu le-ar fi putut trece, cum a fost moartea a trei dintre cei nouă copii ai săi. Nu am văzut-o niciodată supărată, tristă sau nervoasă şi am locuit în casa ei patru ani. Astăzi, am însoţit-o pe tanti Samfira, 94 de ani, pe ultimul său drum.