Encore automne

Le 3 novembre 2011

Jeudi. Les températures de dernières journées sont plutôt positives, aucune goutte de pluie, soleil toute la journée, un peu plus froid pendant la nuit.

Aujourd’hui, Avram Matei, Fantomas, celui qui s’occupe de notre bassin, a fermé l’eau pour le nettoyage du bassin. C’est le dernier mois d’automne. L’hiver approche.

Joi. Temperatura din ultimele zile a fost mai degrabă pozitivă, nici o picătură de ploaie, soare toată ziua, un pic mai frig noaptea.

Azi, Avram Matei, Fantomas, cel care se ocupă de bazin a închis apa pentru cîteva ore pentru curăţarea bazinului. Este ultima lună de toamnă. Iarna se apropie.

   

Bridget Gubbins

Le 2 novembre 2011

Mercredi. Aujourd’hui, j’ai mis en ordre les photos du reportage de Bridget Gubbins sur le Pays des Motzi, parce que la directrice de l’école voudrait les exposer dans les couloirs de l’école, pas comme une exposition permanente, parce que cet endroit n’est pas un endroit sûr. Elle les veut pour un mois ou deux, disons.

Miercuri. Azi, am pus în ordine fotografiile din reportajul lui Bridget Gubbins, Ţara Moţilor, pentru că directoarea doreşte să le expună pe coridoarele şcolii, nu în permanenţă, fiindcă nu este un loc prea sigur. Le vrea pentru o lună, două, să zicem. (photos: Bridget Gubbins)

Toussaint

Le 1^-er novembre 2011

Mardi. Quel mois! Novembre. Il commence mardi! Nous ne sommes pas allés à nos maisons du...pays pour fêter la Toussaint. Nous irons la prochaine fois.

J’ai passé la journée dans la maison, je suis sortie seulement pour fermer le poulailler d’Olga, pour chercher du bois et des choses comme ça. Dans la maison il y a toujours quelque chose à faire: cuisine, une fermeture éclair à une taie d’oreiller, du tricot...

Marţi. Ce lună! Noiembrie. Începe marţi! Nu ne-am dus la casa noastră de la...ţară ca să luăm parte la Luminaţie. Vom merge data viitoare.

Éu mi-am petrecut ziua în casă, am ieşit doar să car lemne, să închid găinile lui Olga, lucruri din acestea. În casă e întotdeauna cîte ceva de făcut: bucătărie, un fermoar la o faţă de pernă, tricot...

    

Incertitude

Le 31 octobre 2011

Lundi. Toute ma journée a passé sous le signe d’interrogation, nous irons demain dans nos cymétières mettre des bougies sur les tombes des parents ou pas...Cela a été toujours pour moi une question incertaine, mais le plus souvent nous avons réussi d’y aller. Dans toute la Transylvanie la nuit du 1^-er novembre est sous le signe de la Toussaint, une fête catholique mais qui est respectée par beaucoup d’orthodoxes parce que souvent les cymétières sont communs. Vers le soir, dans chaque localité, une foule se dirige vers le cymétière les bras pleins de chrisanthèmes et avec des bougies. Cette fois, je ne sais pas...Liviu est beaucoup trop occupé. Ma soeur n’ira pas, elle est à Bucarest, elle y a été samedi, a nettoyé et a mis des fleurs.

Luni. Toată ziua mi-a trecut sub semnul întrebării, vom merge mîine la Luminaţie sau nu...Acest  lucru a fost mereu nesigur pentru mine, dar cel mai adeseori am reuşit să mergem. În toată Transilvania, noaptea de 1 noiembrie stă sub semnul Luminaţiei din cimitire. Este o sărbătoare catolică, dar cum cimitirele sînt în general comune, ortodocşii respectă această tradiţie.. Spre seară, în fiecare localitate, o mulţime se scurge spre cimitire cu braţe de crizanteme şi cu lumînări. De data asta, nu ştiu, Liviu este atît de ocupat...Sora mea nu va merge, ea este la Bucureşti, dar a fost sîmbătă. A făcut curat şi a pus flori.

De bonnes raisons

Le 30 octobre 2011

Dimanche. Pendant cette nuit, on a passé à l’heure d’hiver. Le matin, j’ai changé les heures de toutes les montres et les horloges de la maison.

La saison des mariages n’est pas encore finie, Liviu a beaucoup de travail, il est très occupé.

Aujourd’hui, j’ai eu des nouvelles de mes fils, de tous les trois et des petit-fils: Elisa essaie de connaître ses mains et autres objets qui lui tombent sous la main, Cristian connaît très bien les voyelles et quelques consonnes, Martin est content d’avoir de nouveau son ordinateur à lui.

On a de bonnes raisons pour bien commencer la semaine suivante.

Duminică. În timpul acestei nopţi, s-a trecut la ora de iarnă. Dimineaţă de cum m-am sculat am schimbat ora la toate ceasurile din casă.

Sezonul nunţilor nu s-a terminat încă, Liviu are de lucru, e foarte ocupat.

Azi am avut veşti de la toţi trei fiii mei şi de la nepoţi. Elisa este foarte interesată de mîinile sale dar şi de alte obiecte ce-i cad la îndemînă, Cristi ştie foarte bine vocalele precum şi cîteva consoane, Martinuţ este mulţumit că are din nou calculatorul său.

Avem motive întemeiate să începem cu bine o nouă săptămînă.(photos:été 2011) 

   

Vacances

Le 29 octobre 2011

Samedi. Je n’ai plus écrit mon journal, jeudi parce que c’était une de ces journées où on a beaucoup de choses à faire et on ne fait presque rien. Vendredi, parce que j’ai planté le rosier que j’avais acheté de Beiuş et ensuite j’ai continué le travail dehors, couper les rosiers, les deux forsytia et les pruniers qui poussent partout, ratisser, ballayer...

Aujourd’hui, j’ai fait de petits travaux à l’intérieur, mais dehors aussi...

Ces jours, mercredi, si je me rappelle bien j’ai eu une visite: Marioara et sa petite fille ont passé  pour dire bonjour. C’est inhabituel, parce que Marioara ne sort plus depuis que son mari n’est plus et la petite Paula habite à Oradea. Cette semaine a été une des vacances pour les maternnelles et les écoles primaires. Donc, Marioara avait la petite fille en vacances, ainsi que Fana, Aurica et autres grand-mères avec lesquelles j’ai parlé au téléphone ces jours-ci. Mon voisin, Cristi est, lui aussi, chez les grand-parents à Beiuş. Voilà.

Sîmbătă. Nu mi-am mai scris jurnalul. Joi, pentru că a fost una din zilele acelea cînd ai atîtea de făcut şi nu faci mai nimic, vineri am lucrat mai mult pe afară: am plantat trandafirul galben pe care l-am cumpărat de la Beiuş, dar am avut şi altele, de tăiat ceilalţi trandafiri, cele două forsitii de la poartă, precum şi prunii care încep să devină invadatori.

Azi am avut doar mici lucrări pe afară, dar şi în casă...

În aceste zile, miercuri, cred, am primit o vizită: Marioara cu nepoata sa au trecut pe aci să ne vadă. Era ceva mai neobişnuit dacă te gîndeşti că Marioara nu prea mai iese de acasă de cînd soţul ei nu mai e, iar micuţa Paula locuieşte la Oradea. Săptămîna aceasta, însă a fost una de vacanţă pentru grădiniţe şi pentru cei de la şcoala primară, aşa că bunicii au cam fost invadaţi. Aşa am găsit-o pe Fana, pe Aurica, la telefon, iată şi pe Marioara. Vecinul meu Cristi e, şi el, la bunici, la Beiuş.

   

Bien occupée

Le 26 octobre 2011

Mercredi. Hier, nous sommes allés à Ştei et même à Beiuş pour acheter des pneus d'hiver pour la voiture et moi, je voulais que ce monsieur, spécialiste en mécanique des machines à coudre voie ma machine, pour la regler, la nettoyer et me dire certains trucs que je ne connais pas.

C’était une belle journée d’automne, la route à travers la montagne passait entre des forêts d’arbres feuillus et non  des connifères, surtout de l’autre côté de la montagne, ainsi que la splendeur des feuilles vertes, jaunes, dorées, rouges enchantait nos yeux et nos coeurs.

Aujourd’hui, je me suis occupée de mon citronnier qui n’a pas été taillé depuis deux ou trois ans. L’an dernier je n’ai rien fait pour ses feuilles, seulement au printemps je l’ai arrosé avec une solution contre des parasites et autres inconvenients. Il a gardé toutes ses feuilles, il y en avait qui étaient jeunes, tachées, il avait trop de branches hautes et il a, evidement, les 15 citrons en  train de mûrir et d’autres plus petites encore. Celles-ci je les ai coupées. Il a maintenant besoin de nourrir ses fruits, les nouvelles branches et de survivre pendant l’hiver.

Aussi, j’ai mis du chou haché pour des salades dans le petit tonneau de Cristian. Il l’avait acheté il y a deux ans pour y mettre ses trésors. J’espère les mettre de nouveau à leur place quand il reviendra chez nous...

Miercuri.Ieri, am mers pînă la Ştei, ba chiar pînă la Beiuş pentru a cumpăra cauciucuri de iarnă la maşină şi pentru a face o revizie maşinii de cusut, la un specialist în mecanică fină, s-o regleze, s-o cureţe, s-o greseze şi să-mi spună şi mie nişte trucuri pe care nu le ştiam.

A fost o zi minunată de toamnă, drumul traversa muntele printre păduri cu din ce în ce mai multe foioase, pe măsură ce coboram spre cîmpie, iar splendoare frunzelor verzi, galbene, aurii, roşii ne încînta ochii şi inima.

Azi, m-am ocupat de lămîiul meu, nu ştiu dacă e momentul potrivit, dar întotdeauna la vremea asta, îl pregătesc pentru viaţa de interior. Anul trecut nu am putut face absolut nimic pentru el, aşa că n-a mai fost tăiat de mult. Acum i-am tăiat tot frunzişul de peste ani, îngălbenit sau nu, atacat de paraziţi sau alte inconveniente, i-am tăiat ramurile care o luaseră razna spre cer, i-am lăsat doar lămîile, cele 15 mai mari care trebuie să se coacă. Pe cele mai mici le-am tăiat pentru ca să aibă suficientă hrană pentru fructele ajunse la maturitate, pentru noul frunziş, pentru viitoarele flori şi pentru supravieţuire.

Şi am mai făcut ceva, am pus varză tăiată, pentru salate, în butoiaşul în care îşi ţine Cristian comorile. Sper ca să pot pune totul la loc pe cînd va veni în vacanţa de vară.