Nous avions un appareil de radio caché sous une armoire, dans le salon et on écoutait en cachète des infos transmises par deux postes:l’Europe Libre ou la Voix d’Amérique. Ainsi, nous étions au courant avec des évenements du monde. Nous avons appris des infos et des commentaires sur les évenements qui avaient lieu en Pologne, la chute du mur de Berlin, les révoltes des ouvriers de Braşov, mais on n’avait pas le temps de tout écouter, surtout que ça comportait un certain risque. En plus, il n’y avait pas du courant électrique toute la journée et souvent on passait les soirées à la lampe au pétrole ou à la bougie.
Un soir Liviu, mon mari, rentre du centre et me dit que quelqu’un du village a entendu, à la radio, qu’une localité de Suisse avait adopté un de nos villages pour le sauver de la destruction et l’aider à se développer...Qu’est-ce que cela signifiait? Nous étions complètement perplexes.
Familia mea şi cu mine trăiam, ca şi astăzi de altfel, într-un sat din Munţii Apuseni. Aveam, pe atunci un aparat de radio pe care-l ţineam ascuns sub un dulap în salon şi ascultam pe furiş ştiri transmise de două posturi: Europa liberă şi Vocea Americii. Astfel, eram oarecum la curent cu evenimentele ce se petreceau în lume. Am aflat informaţii şi am ascultat comentarii despre ceea ce se petrecuse în Polonia, despre căderea Zidului Berlinului, despre revoltele muncitorilor din Braşov, dar nu aveam timp să auzim chiar totul, mai ales că aceasta însemna un oarecare risc. În plus, nu era curent electric toată ziua şi deseori ne petreceam serile la lumina lămpii cu petrol sau a lumînărilor.
Într-o seară, Liviu, soţul meu, s-a întors din Centru şi mi-a spus că cineva, din sat a auzit, la radio, că o localitate din Elveţia ar fi adoptat unul dintre satele nostre, pentru a-l salva de la distrugere şi a-l ajuta să se dezvolte...Ce putea să însemne acest lucru? Eram complet nedumeriţi. ( urmare)
Familia mea şi cu mine trăiam, ca şi astăzi de altfel, într-un sat din Munţii Apuseni. Aveam, pe atunci un aparat de radio pe care-l ţineam ascuns sub un dulap în salon şi ascultam pe furiş ştiri transmise de două posturi: Europa liberă şi Vocea Americii. Astfel, eram oarecum la curent cu evenimentele ce se petreceau în lume. Am aflat informaţii şi am ascultat comentarii despre ceea ce se petrecuse în Polonia, despre căderea Zidului Berlinului, despre revoltele muncitorilor din Braşov, dar nu aveam timp să auzim chiar totul, mai ales că aceasta însemna un oarecare risc. În plus, nu era curent electric toată ziua şi deseori ne petreceam serile la lumina lămpii cu petrol sau a lumînărilor.
Într-o seară, Liviu, soţul meu, s-a întors din Centru şi mi-a spus că cineva, din sat a auzit, la radio, că o localitate din Elveţia ar fi adoptat unul dintre satele nostre, pentru a-l salva de la distrugere şi a-l ajuta să se dezvolte...Ce putea să însemne acest lucru? Eram complet nedumeriţi. ( urmare)
