Pic-nic

Le 18 aoùt 2010

Mercredi. Nous passons la journée sans quelque chose planifiée. Le soir je pensais aller faire une promenade avec Martin-José, mais ils ont fait des achats à Cîmpeni, après ils ont fait le feu dehors, ont cuit des aubergines, j’ai préparé des pommes de terre gratin et une salade, vers le soir ils ont fait le feu de nouveau, pour préparer de la viande, Bogdan a attrapé une truite, Martin a appris comment on doit la préparer. D’un coup, on a invité Nelu Flueraş, Mona et Gina. En un mot, on a fait la fête. Ana et sa fille ne voulaient pas participer, Bogdan avait déjà autre chose de meilleur à faire ainsi qu’Alexandre.

Miercuri. Ne petrecem ziua fără un program anume. Mă gîndeam doar să fac o plimbare spre seară împreună cu Martin-José, dar n-a fost posibil. S-au dus cu Bobi la Cîmpeni, la cumpărături după care s-au apucat să facă foc afară, să coacă vinete. Eu am făcut cartofi franţuzeşti şi o salată, spre seară au făcut din nou foc afară pentru nişte grătare, Bobi a venit cu un păstrăv fain pe care l-a prins din cascada lor, Martin a învăţat cum se pregăteşte. Alexandru era cu lecţiile. Dintr-o dată, Liviu s-a dus după Nelu Flueraş, să-l invite la masă, Ana şi fiica sa nu voiau să mănînce, nici Bogdan, nici Alex, dar au venit Mona şi Gina, a fost un fel de petrecere, aveam chiar şi prăjitură.

  

Greta Garbo

Le 17 août 2010

Mardi. Je suis sans internet aujourd,hui, j’espère que pas pour longtemps

Aujourd’hui, j’ai payé nos factures, cela se fait à l’office postal et j’ai fait un gateau aux noix, qu’on appelle Greta Garbo. C’est Boni qui en voulait, mais le petit fils aprécie plutôt certains sucreries achetés au magasin que mes gâteaux faits maison.

Marţi. Azi sînt fără internet, sper că nu pentru multă vreme.

Am făcut două lucruri: am plătit facturile noastre la poştă şi am făcut o prăjitură cu nucă, Greta Garbo. Boni o voia, nepotul cred că preferă mai degrabă dulciurile de la magazin, decît prăjiturile mele făcute în casă, după vechi reţete.

Dans l'attente de leur retour

Le 16 août 2010

Lundi. Une journée comme les autres. J’attends que mon fils arrive de Breaza, Braşov pour les derniers jours de leurs vacances en Roumanie. J’espère que notre petit fils a passé bien ces quelques jours en compagnie de ses grands parents, à Breaza.

Luni. O zi ca altele. Aştept ca fiul meu să revină de la Breaza, Braşov pentru ultimele leur zile de vacanţă în România. Mai sper ca nepoţelul nostru să fi perecut frumoase clipe alături de bunici, la Breaza.(photo: Boni)

Bon anniversaire, Lyliane!

Dimanche. Le 15 août, Sainte Marie. Meilleurs voeux à toutes les Marie!

Bon anniversaire à mon amie Lyiliane!

Duminică. 15 august, Sfîntă Mărie. La mulţi ani tuturor Mariilor! La mulţi ani şi prietenei mele Lyliane!

Une journée ensoleillée qui suivait après une nuit où je n’ai pas dormi suffisamment, je me suis couchée tard et vers quatre heures du matin Liviu m’a réveillée, en rentrant d’un voyage à Şugag. Il m’a raconté comment c’était dans ces villages de bergers, situés quelque part sur la Vallée de Sebeş.

Comme autrefois, les tourites qui avaient besoin d’informations m’ont envahi avant 10h, l’heure où normalement, mon programme doit commencer et cela a continué toute la journée. Et dire qu’en me réveillant je pensais à une journée tranquille, un jour férié ou j’aurais du aller à l’église, peut-être.

O zi însorită de vară, caniculară chiar, care urma după o noapte în care nu am dormit suficient, m-am culcat tîrziu şi m-am trezit către ora 4^oo dimineaţa, cînd Liviu s-a întors dintr-o călătorie la Şugag, o comună situată undeva pe Valea Sebeşului. Mi-a şi povestit despre oamenii din aceste sate de oieri.

Ca altădată, cu cîţiva ani în urmă, turiştii au năvălit la informaţii înainte de ora 10^oo, ora anunţată pe orarul meu şi au continuat astfel toată ziua, ca-n vremurile bune. Şi cînd te gîndeşti că părea o zi liniştită, o zi de sărbătoare, în care să pot merge şi la biserică, poate.

Recette pour Edith

Bonjour Edith,

Voilà la recette promise. Un peu tard, mais il vaut mieux tard que jamais, n’est-ce pas?

La choucroute

Ingrédients:

Un chou frais

Sel

Poivre

Une feuille de laurier

Un oignon

Un poivron

Une tomate

Une petiete cuillère de graisse de porc

Un peu d’huile de tournesol

Un peu de graisse de porc (lard)

Une feuille de céléri

Une branche de sarriette

Une fleur de fenouil

Une tasse à café de crème.

Une petite tasse d’eau

Le chou haché doit être travailler avec du sel jusqu’à ce qu’il laisse son jus. On y ajoute du poivre et on le met sur le feu mijoter dans une casserole avec de l’huile et la graisse( du lard, par exemple) et très peu d’eau. Après, on y met le poivron et l’oignon entiers (qu’on enlève avant de servir) et les aromes: fenouil, céléri, sarriette et un peu avant la fin de la cuisson, la tomate pelée, coupé en morceau. On peut y ajouter un peu de crème. C’est un plat qui accompagne la viande .

Bon appétit!

Bună Edith.Iată reţeta promisă. Cam tîrziu, dar mai bine mai tîrziu decît niciodată, nu-i aşa?

Varză călită

Ingrediente

1 varză crudă

1 ceapă

1 ardei 
1 roşie decojită, 
1 crenguţă cimbru,

1 crenguţă mărar
1 foaie de dafin,
sare,

ulei,

piper,

puţină apă

puţină untură de porc (slănină)

Mod de preparare

Varza se taie mărunt, se freacă cu sare, se pune să fiarbă înăbuşit cu o ceaşca de ulei, un pic de untură şi puţină apă. le. Se pune cimbrul, foaia de dafin şi piperul. Varza se fierbe încet. Înainte de a o lua de pe foc, cînd sucul de varză a scăzut de tot, se adaugă roşia tăiată bucăţele şi, eventual, smîntîna. Este gata cînd s-a înmuiat bine. Ceapa şi ardeiul se pot scoate înainte de a servi. Se serveste caldă, ca garnitură la carne.

Poftă bună!

Une princesse douée

Cet été Lici m'a envoyé des poésies écrites par elle même avec du talent. En voilà une. Un jour, peut-être, j'aurais la version française aussi.

În această vară, Lici mi-a trimis nişte poezii scrise de ea cu mult har. Iată una dintre ele. Cîndva, poate, voi avea şi versiunea franţuzească.

Ligia Gicovan

Prin răni 

Prin rana din coasta la Tine am intrat

Acolo-i IUBIREA

Şi-n lacrima-sânge am plâns tremurat

Durerea şi mila...

Când şuieră biciul cu pleasnă de foc

Cutremură gândul şi firea

Cu roşu şi vânăt se scrie pe loc

Pe sfânta Ta piele chiar vina ce o port

În carne plâng brazde

Cămaşa-i la sorţi

Imens este chinul iubirii de toţi...Şi vina mea toată TU poţi s-o albeşti

TE cântă-l meu suflet

Cu voci îngereşti

Iubire şi slavă

smerită pe veci

Îngăduie-mi Doamne,şi mie

La cruce-n genunchi

Să murmur mereu

Mărire,mărire Ţie 

Déceptions

Le 12 août 2010

Jeudi. Ces jours, depuis presque une semaine, je n’ai plus eu des cartes. J’avais l’impression que, de ma faute, les gens ne peuvent pas se débrouiller pour passer des vacances dans les Monts Apuseni. J’avais des dépliants avec la reproduction d’une bonne carte que je complétais avec plus de renseignements et les gens partaient avec quelque chose dans la main. Aujourd’hui j’ai reçu des cartes, pas les plus exactes, mais enfin des cartes. Et je n’avais plus de dépliants. Je n’ai pas vendu une carte au moins. Les gens n’ont pas beaucoup d’argent mais il y en a qui ont mal à le reconnaître et alors ils deviennent parfois agressifs. Moi, j’ai mes déceptions, moi aussi, ici au Point d’informations, où beaucoup de monde est entré aujourd’hui, par exemple.

Joi. În aceste zile, de aproape o săptămînă, n-am mai avut hărţi. Mi se părea că din vina mea, oamenii nu se vor descurca prin Munţii Apuseni. Aveam nişte pliante cu reproducerea unei hărţi, pe care le mai completam eu cu un plus de informaţii şi nimeni nu pleca de la mine cu mîna goală. Azi, am primit nişte hărţi, nu cele mai exacte, dar hărţi. Pliante nu mai am. Toată ziua n-am vîndut o singură hartă. Oamenii nu au bani, dar unii nu vor să recunoască acest lucru, aşa că devin certăreţi, chiar agresivi. Am şi eu dezamăgirile mele, aici la Punctul de informaţii, unde azi, de exemplu, a intrat multă lume.