Inventions

Le 19 mars 2019

 

Vendredi. Je suis trop occupée pour le moment. J’invente des broderies,il semble que je ne suis pas capable de copier des modèles vérifiés. Pour le moment je ne suis pas sûre de rien.

Vineri. Sînt mult prea ocupată să inventez broderii deocamdată. Se vede treaba că nu sînt capabilă sa brodez după modele verificate, devenite clasice...Momentan, nu prea sînt sigura de nimic...

Toujours hiver

Le 18 mars 2010

Derrière la maison il y a des basses-cours où les voisins élèvent des volailles, des poules et des coqs. Ceux-ci se font entendre jour et nuit en guise d’horloge qui nous rappellent sans faute l’heure qu’il est, même pendant la nuit. De l’appartement on ne les entend pas, mais de la petite maison en bois où nous habitons, on a l’impression d’habiter ensemble...Pourtant nous sommes tellement habitués au chant des coqs, que nous ne les entendons plus. L’habitude, la deuxième nature.

On est vers la fin du mois de mars, mais l’hiver est toujours prèsent. On entend le plus souvent le chant des petits oiseaux qui attendent le printemps. Même le caquetage des poules qui vont pondre est plus gais, quoiqu’elles n’aiment pas la neige, et quand il y en a elles pondent moins. Ce matin, je crois avoir entendu le bavardage des mères poules. Avec ou sans neige, le printemps arrivera sans faute.

În spatele casei se găsesc ogrăzi unde vecinii cresc  păsări de curte, găini şi cocoşi. Aceştia, cocoşii, se aud zi şi noapte, amintindu-ne fără greşeală ora care e, chiar şi în timpul nopţii. Din apartament nu se aud, dar din căsuţa în care stăm noi, avem impresia că locuim împreună...Totuşi, ne-am obişnuit, nici nu-i mai auzim. Obişnuinţa este a doua natură.

Ne aflăm spre sfîrşitul lunii martie, dar iarna este încă o prezenţă ce nu poate fi ignorată. Cîntecul păsărelelor care aşteaptă primăvara se aude tot mai des. Chiar dacă mai este zăpadă găinile care ouă se aud tot mai mult şi ele, semn că vremea bună se apropie. În această dimineaţă, cred că am auzit cloncănit. Cu sau fără zăpadă primăvara soseşte în cele din urmă. Teofil, vecinul nostru, zice că deja de o luna cloceşte cîte o găină, dar nu i-a pus ouă, pentru că îngheaţă.

Bon signe

Le 17 mars 2010
Mercredi. Depuis le matin déjà il y avait du soleil, mais assez froid, -15⁰ C. Plus tard il a neigé encore, mais finalement il y a eu une belle journée.

Notre ami, Cornel qui habite sur la colline de Tuluceşti et qui a la voiture dans la cour de la voisine, parce qu’il ne peut pas monter chez lui à cause de la neige, a fait des sentiers pour pouvoir sortir la voiture. Il a renouvelé notre sentier aussi. Il paraîssait qu’il aimait la pelle.

Je suis sortie un petit peu jusqu’au centre pour acheter un magazine, mais je ne l’ai pas trouvé. Demain, peut-être. Depuis trois mois déjà, le kiosque de journaux a été fermé, à cause de la crise. Il est bon signe s’il reprend l’activité, je l’espère...

Miercuri. De bună dimineaţă deja era soare deşi foarte frig, -15⁰ C, mai tîrziu a nins încă, dar pînă la urmă a fost o zi frumoasă.

Prietenul nostru, Cornel, care locuieşte sus, pe dealul Tuluceştilor şi care îşi ţine maşina în curtea vecinei, pentru că nu poate urca din cauza zăpezii, a făcut cărări ca să poată scoate maşina, a refăcut-o chiar şi pe a noastră. Părea că-i face plăcere, avea o lopată bună.

Azi, am ieşit un pic, pînă la kioşc să-mi cumpăr o revistă, n-am găsit-o, poate, mîine. Kioşcul a fost închis de vreo trei luni, din cauza crizei. E semn bun dacă şi-a reluat activitatea, sper...

Sentier dans la neige

Le 16 mars 2010

Mardi. Le cinquième jour de neige. J’ai fait un sentier supperficiel, juste pour pouvoir sortir la poubelle mais il a été couvert presque immédiatement et aujourd’hui, quelqu’un est venu me demander de lui permettre de faire le sentier comme il faut. C’est un élève de lycèe qui est venu plusieurs fois chercher Liviu pour demander toute sorte de choses en dehor des affaires scolaires, un câble, par exemple, de ceux qu’ils appellent “euroscart”, une autre fois il voulait la clé pour jouer au tennis dans la salle de sport et des choses comme ça...

Marţi. A cincea zi de ninsoare. Am făcut eu o cărare dar superficial, doar ca să pot scoate pubela, dar a fost acoperită aproape imediat şi azi, a venit careva ca să ceară permisiunea să facă una ca lumea. E un elev de la liceu, unul care mereu vine să ceară ceva d-lui profesor, cel mai adesea după ore, deci lucruri în afara preocupărilor strict şcolare, un cablu, de exemple, din cele pe care ei îl numesc “euroscart”, permisiunea să joace un tenis de masă în sala de sport şi lucruri de-astea...

Le printemps s'est caché sous la neige

Le 15 mars 2010

Lundi. Depuis trois jours il neige, donc j’ai du faire un sentier jusqu’à la porte car Liviu a trop de choses à faire aujourd’hui. Il doit aller à un enterrement en dehors de l’école.

C’est la moitié du mois de mars et le printemps s’est caché sous la neige, mais il ne faut pas se plaindre parce que l’hiver a été très patient avec nous du novembre jusqu’à présent.

Je m’occupe de mes affaires d’intérieur: brodérie, blog, lecture et j’ai astiqué les casseroles en utilisant des cendres, bien entendu.

Luni. De trei zile ninge într-una, deci a trebuit să fac o cărare pînă în drum căci Liviu a fost mult prea ocupat azi. A trebuit să meargă la o înmormîntare, asta în afară de şcoală.

Sîntem la jumătatea lunii martie şi nici urmă de primăvară, s-a ascuns şi ea pe undeva prin zăpadă, dar să nu ne plîngem, pentru că din noiembrie pînă acuma iarna a fost foarte răbdătoare cu noi.

Toată ziua mă ocup de treburi casnice, de interior mai ales: broderie, blog, lectură şi am lustruit nişte vase care nu mai arătau bine utilizînd cenuşa, bineînţeles.

 

Stelou, le chasseur

Mésanges

Le 14 mars 2010

Dimanche. Le matin, on s’est réveillé avec le bruit fait par un petit oiseau, mésange, je crois, qui s’est heurté de la porte. Ensuite il est resté gisant sur le paillasson paralisé de douleur et de terreur, mais par chance les chats n’étaient pas là. Alors je l’ai mis en haut sur l’étagère où je leur mets des miettes dans un plateau jaune...Sa famille est arrivé l’encourager dès que je suis entrée.

Duminică. Dimineaţă, ne-am trezit de la zgomotul făcut de o păsărică, un piţigoi cred, care s-a izbit de uşa de sticlă de la intrare . Mai apoi zăcea pe preşul din faţa uşii, paralizat de durere şi de teamă, dar spre norocul lui, pisicile nu erau prin preajmă. L-am luat şi l-am pus pe etajera de sus, unde, de obicei, le pun miezuri într-o taviţă galbenă... Familia şi prietenii au venit să-l încurajeze îndată ce am intrat în casă.