Le 20 mars 2017
Lundi. Il y a quelque jours que j'ai fini une lecture bien intéressante pour moi, Cornelia Blaga-Brediceanu "Jurnale" (Journaux) car elle en avait écrit plusieurs.
Elle a soutenu Lucian Blaga, son mari, dans sa carrière diplomatique et l'a aidé à accomplir son destin de poète et phiolosophe, comme un ange gardien.
Luni.
Acum cîteva zile am terminat lectura unei cărți foarte interesante pentru mine, Cornelia Blaga-Brediceanu, Jurnale, căci a scris mai multe.
Ea l-a susținut pe Lucian Blaga, soțul său, în cariera sa diplomatică și l-a ajutat să-și împlinească destinul său de poet și filozof, ca un înger păzitor.
„Das Herzist die Uhr vom Blut”( „Inima e ceasul sîngelui”/„Le coeur est la montre du sang”) „Această carte dedicată mamei mele se încheie cu cele două minunate poezii închinate de Tata ei: Cânele din Pompei(1943) și Ulise(1950-1951)
CÂNELE DIN POMPEI
Văzui în Pompei acel câne roman,
Așa ni-l voiră zeițele sorții-
mulaj conservat în materia morții
să nu-l putrezească nici ploaie nici an.
Ieșise să scape de norul din ușă,
de noaptea căzută în munte cu foc.
Dar cânele, scurt răsucindu-se-n loc,
se stinse rânjind și mușcând din cenușă.
Te văd Dumnezeule-plumb, scrum și nor-
odată venind peste mine prin ușă,
din muntele cerului, cotropitor.
Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi
mușca-voi în Tine a lumii cenușă.
Tiparul în Tine păstra-mi-l voi.
ULISE
De pe liman pe golfuri
privirea ți-o rotește.
E liniște ca-n ziua
când mă-ntorsei hoțește
și ți-am golit de oaspeți
viața, pragul, tinda.
Ia seama, Penelope,
ce netedă-i oglinda.
.......................”
Cornelia Blaga-Brediceanu, Jurnale
1919/ 1936-1939/ 1939-1940/ 1959-1960
Citate favorite după o idee de Ella aici și Zinnaida aici.
duminică, 19 martie 2017
A la campagne
Le 19 mars 2017
Dimanche. Si on vit depuis toujours à la campagne on parle comme les gens de là-bas, c'est une chose normale. Une femme qui parle de son mari l'appelle „le mien" en se détachant un peu de lui, en prennant un peu de distance, étant plus objective.
Elle dit „le mien" ne mange jamais de la soupe, ou „le mien" ne s'occupe plus de moi, il regarde les autres femmes...Et le sujet peut se dérouler de suite.
Duminică. Dacă trăiești dintotdeauna la țară, vorbești ca oamenii de acolo, e normal. O femeie care vorbește despre bărbatul său il numește „al meu” detașînduse puțin de el, luînd un pic de distanță, fiind mai obiectivă.
Ea zice „al meu” nu mănîncă supă sau „al meu” nu se mai ocupă de mine, se uită după altele. Și...subiectul poate continua.
Dimanche. Si on vit depuis toujours à la campagne on parle comme les gens de là-bas, c'est une chose normale. Une femme qui parle de son mari l'appelle „le mien" en se détachant un peu de lui, en prennant un peu de distance, étant plus objective.
Elle dit „le mien" ne mange jamais de la soupe, ou „le mien" ne s'occupe plus de moi, il regarde les autres femmes...Et le sujet peut se dérouler de suite.
Duminică. Dacă trăiești dintotdeauna la țară, vorbești ca oamenii de acolo, e normal. O femeie care vorbește despre bărbatul său il numește „al meu” detașînduse puțin de el, luînd un pic de distanță, fiind mai obiectivă.
Ea zice „al meu” nu mănîncă supă sau „al meu” nu se mai ocupă de mine, se uită după altele. Și...subiectul poate continua.
marți, 14 martie 2017
Aujourd'hui/ hier
Le 14 mars 2017
Mardi. Disons que c'était hier:
Marți. Ziceam că este ieri:
Citate favorite.
Ceva ce mi-a plăcut foarte mult:
In loc de obișnuitele citate
Mardi. Disons que c'était hier:
Marți. Ziceam că este ieri:
Citate favorite.
Ceva ce mi-a plăcut foarte mult:
In loc de obișnuitele citate
Abonați-vă la:
Postări (Atom)