Le 26 octobre 2015
Lundi.
„Dans la ville où il pleut
Trois fois par semaine,
Un vieux et une vieille,
Deux jouets abîmés,
Se promènent main dans la main.”(Ion Minulescu,Aquarelle)
Je retiens pour moi seulement "deux jouets abîmés", en fait, je pense à moi...La semaine qui vient de passer, j'étais en train de faire le nettoyage d'automne et j'ai commencé avec la chambre des enfants qui allaient venir en visite ce week-end. Jeudi déjà j'avais presque terminé. Liviu était à une réunion à Alba Iulia. En rentrant surprise: il était accompagné par Elisa. J'étais si contente! Surtout que j'avais pensé tout le temps à cet arrangement. D'ici avant, mes préparatifs pour vendredi... dimanche avaient été faits par "un jouet" abîmé: un petit quelque chose à manger, un petit nettoyage dans la maison, nettoyage que je suis en train de continuer à peine ces jours...
Luni.
„În orașu-n care plouă
De trei ori pe săptămînă,
Un bătrîn și o bătrînă,
Două jucării stricate,
Merg ținîndu-se de mînă.”( Ion Minulescu, Acuarelă)
Rețin pentru mine doar versul „două jucării stricate”, de fapt mă gîndesc doar la mine...În săptămîna care tocmai a trecut, speram să-mi fac începutul curățeniei de toamnă și am plecat din „camera copiilor”, fiindcă ei urmau să vină într-o vizită de week-end.Joi aproape terminasem. Liviu era la Alba Iulia la o reuniune. La întoarcere, surpriză:era cu Elisa.Ce mulțumită am fost! Asta, mai ales că mă gîndisem tot timpul la acest aranjament. De-acuma, gata, restul pregătirilor pentru vineri...duminică au fost făcute de o „jucărie stricată”, printre picături: ceva de mîncare pentru ei, ceva curățenie prin casă pe care abia în aceste zile o voi continua...
(photo: Dan-Martin)
luni, 26 octombrie 2015
marți, 20 octombrie 2015
Automne
Le 20 octobre 2015
Mardi. Le voilà, l'Automne! Il arrive d'un coup, mais seulement en ce qui concerne les feuilles, qui, soudain ont changé de couleur...Presque sans vouloir, on se rappelle, George Topârceanu(poète) avec ses Rhapsodies d'automne:
Le voilà!... De la haute plaine
En couvrant les champs
D'un habit à longue traîne
Au couleur du vent
Est paru l'Automne qui est
L'Ange des mélopées
Crainte des fleurs...
Marți. Toamna. Sosește rapid. Eh! Nu chiar rapid! Dar frunzele cad, așa deodată. Fără să vrem, ni-l amintim pe Topârceanu cu ale sale Rapsodii de toamnă:
...................
Iat-o!... Sus în deal, la strungă,
Aşternînd pămîntului
Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vîntului,
S-a ivit pe culme Toamna,
Zîna melopeelor,
Spaima florilor .....
(Traducere de pe:https://lyriqueroumaine.wordpress.com/2015/09/24/rhapsodies-dautomne-george-toparceanu/
Mardi. Le voilà, l'Automne! Il arrive d'un coup, mais seulement en ce qui concerne les feuilles, qui, soudain ont changé de couleur...Presque sans vouloir, on se rappelle, George Topârceanu(poète) avec ses Rhapsodies d'automne:
Le voilà!... De la haute plaine
En couvrant les champs
D'un habit à longue traîne
Au couleur du vent
Est paru l'Automne qui est
L'Ange des mélopées
Crainte des fleurs...
Marți. Toamna. Sosește rapid. Eh! Nu chiar rapid! Dar frunzele cad, așa deodată. Fără să vrem, ni-l amintim pe Topârceanu cu ale sale Rapsodii de toamnă:
...................
Iat-o!... Sus în deal, la strungă,
Aşternînd pămîntului
Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vîntului,
S-a ivit pe culme Toamna,
Zîna melopeelor,
Spaima florilor .....
(Traducere de pe:https://lyriqueroumaine.wordpress.com/2015/09/24/rhapsodies-dautomne-george-toparceanu/
duminică, 18 octombrie 2015
En chemin vers Alba Iulia
Le 18 octobre 2015
Dimanche. Vendredi, on est partis vers Alba Iulia, invités exprès par Elisa. En chemin, nous avons admiré les couleurs de la forêt en automne.
Après Dealul Mare, il y a des maisons devant lesquelles on voyait de petits paniers avec des giroles mises sur de petites chaises. L'an dernier, j'achetais ces champignons avec grand plaisir pour les cuisiner en rentrant ou les donner à mes enfants. Je voyais bien qu'ils étaient frais, ils n'allaient pas loin pour les cueillir. Maintenant, on ne voit plus ce genre de commerce. Pourquoi?
Je ne sais pas. Encore...
Comme toujours, on s'est proposé de résoudre toute sorte de problèmes à l'occasion de ce voyage: voir la petite famille, comment l'appellent André et Odette, nos amis de Florenville, des photos chez Jimmi, le photographe, la direction de la voiture dans un atelier de Cărpiniș, achats de toute sorte, à Alba Iulia, à Zlatna.
Je viens de découvrir que dans les petits magasins de petites villes on trouve des vetêments d'une plus grande variété que dans les grands magasins du genre Moll Alba Iulia...
Le film de Liviu est obtenu par une petite caméra montée dans la voiture. Nous n'avons pas pris les appareils photo:
Duminică. Vineri, am plecat la Alba Iulia, invitați expres de către Elisa. În drum, am admirat culorile pădurii în anotimpul de toamnă.
După Dealul Mare, sînt niște case răslețe, de-a lungul drumului, în fața lor, vedeam coșulețe cu gălbiori, așezate frumos pe scăunele. Anul trecut, cumpăram cu multă plăcere aceste ciuperci pentru a le găti la întoarcere sau pentru a le dărui copiilor noștri. Se vedea bine că erau proasptete, nu mergeau departe să le culeagă. Acum, nu se mai vede acest gen de comerț. De ce? Nu știu. Încă...
Ca întotdeauna, ne-am propus rezolvarea a tot felul de probleme cu ocazia acestei călătorii: să-i vedem le copii,cum le zicem noi, (la petite famille, zic André și Odette, prietenii noștri din Florenville), fotografii la Jimmi-studio, direcția mașinii într-un atelier din Cărpiniș, cumpărături de tot felul la Alba Iulia, Zlatna și unde s-o mai nimeri.
Tocmai am descoperit că în micile magazine din orășele se găsesc mărfuri mai diversificate decît în magazinele gen Moll din orașele mai mari. Moll Alba Iulia, de pildă...
Filmul lui Liviu vine de la o cameră mică montată în mașină. Nu luaserăm aparate foto cu noi.
Après Dealul Mare, il y a des maisons devant lesquelles on voyait de petits paniers avec des giroles mises sur de petites chaises. L'an dernier, j'achetais ces champignons avec grand plaisir pour les cuisiner en rentrant ou les donner à mes enfants. Je voyais bien qu'ils étaient frais, ils n'allaient pas loin pour les cueillir. Maintenant, on ne voit plus ce genre de commerce. Pourquoi?
Je ne sais pas. Encore...
Comme toujours, on s'est proposé de résoudre toute sorte de problèmes à l'occasion de ce voyage: voir la petite famille, comment l'appellent André et Odette, nos amis de Florenville, des photos chez Jimmi, le photographe, la direction de la voiture dans un atelier de Cărpiniș, achats de toute sorte, à Alba Iulia, à Zlatna.
Je viens de découvrir que dans les petits magasins de petites villes on trouve des vetêments d'une plus grande variété que dans les grands magasins du genre Moll Alba Iulia...
Le film de Liviu est obtenu par une petite caméra montée dans la voiture. Nous n'avons pas pris les appareils photo:
Duminică. Vineri, am plecat la Alba Iulia, invitați expres de către Elisa. În drum, am admirat culorile pădurii în anotimpul de toamnă.
După Dealul Mare, sînt niște case răslețe, de-a lungul drumului, în fața lor, vedeam coșulețe cu gălbiori, așezate frumos pe scăunele. Anul trecut, cumpăram cu multă plăcere aceste ciuperci pentru a le găti la întoarcere sau pentru a le dărui copiilor noștri. Se vedea bine că erau proasptete, nu mergeau departe să le culeagă. Acum, nu se mai vede acest gen de comerț. De ce? Nu știu. Încă...
Ca întotdeauna, ne-am propus rezolvarea a tot felul de probleme cu ocazia acestei călătorii: să-i vedem le copii,cum le zicem noi, (la petite famille, zic André și Odette, prietenii noștri din Florenville), fotografii la Jimmi-studio, direcția mașinii într-un atelier din Cărpiniș, cumpărături de tot felul la Alba Iulia, Zlatna și unde s-o mai nimeri.
Tocmai am descoperit că în micile magazine din orășele se găsesc mărfuri mai diversificate decît în magazinele gen Moll din orașele mai mari. Moll Alba Iulia, de pildă...
Filmul lui Liviu vine de la o cameră mică montată în mașină. Nu luaserăm aparate foto cu noi.
luni, 12 octombrie 2015
Ma cuisine
Le 10 octobre 2015
Samedi. Certainement la cuisine n'est pas ma passion, mais si je veux manger quelque chose je dois la préparer, ce samedi j'ai voulu faire un repas un peu plus...élaboré et j'ai choisi une cocotte de pommes de terre avec de la viande(moussaca), une sorte de gratin...
Et parce que mes amies, les princesses, Aurica, par exemple, se vantent avec de si beaux et, je croix si bons gâteaux, dont les recettes se
trouvent sur internet j'en ai choisi une. Je ne suis pas une experte mais j'ai eu envie de quelque chose de saison, avec de la confiture de prunes et noix...
Ainsi, dimanche nous avons mangé une soupe, un gratin et du gâteau...
Bien sur, nous, on ne mange plus les trois plats à un seul repas: On ne peux plus...
Sîmbătă. Cu siguranță bucătăria nu este pasiunea mea, dar, dacă vreau să mănînc ceva, trebuie să prepar acel ceva, în această
sîmbătă, am vrut să mănînc ceva mai...elaborat și am ales să fac o musaca de cartofi cu carne...Și, pentru că prietenele mele, prințesele, se laudă cu minunate prăjiturele, frumoase și, presupun gustoase, Aurica, de exemplu,am zis să fac și eu ceva de sezon, cu dulceață de prune și nucă. Ah, nu! Nu sînt o expertă, dar duminică am avut la masă o supă, musaca, și o prăjiturică.
http://www.bucataras.ro/retete/prajitura-cu-dulceata-de-prune-si-bezea-cu-nuca
Bineînțeles, noi nu mai mîncăm trei feluri de mîncare la aceeași masă. Nu mai putem...
Zacusca
Le 8 octobre 2015
Jeudi. « Si vraiment on veut faire une chose, on trouve toujours un moyen, si non, on trouve une excuse,Frank Banks » Je ne sais pas si vous me comprenez, en roumain, eh bien, je trouve que c’est plus expressif.
Ainsi, je suis en train de faire ma zacusca
pour l’hiver. Je la fais en étapes, c’est un travail fatiguant, et je suis à la
dernière... Souhaitez-moi bon travail! J’en ai grand besoin!
Joi. « Dacă vrei într-adevăr să faci ceva vei găsi o cale, dacă nu, vei găsi o scuză. Frank Banks». Nu știu dacă mă-nțelegeți...
marți, 6 octombrie 2015
Champignons
Le 7 octobre 2015
Mercredi. Je viens de terminer la lecture d'un deuxième roman de Jane Austen, Le Parc de Mansfield(Mansfield Park) et je commence Orgueil et Préjugés (Pride and Prejudice).Pendant que je fais ma zacusca, pour l'hiver, à la télé, je vois la n-e fois le film Pride and Prejudice, je n'ai pas le temps de regarder à mon aise, mais je peux dire que ce n'est pas mon film
préféré. J'en parlerai après avoir fini les conserves.
Et parce que je n'avais pas assez de travail voilà que je reçois des champignons: coulemelle d'eau(Armillaria mellea), lactaire comestible(Lactarius deliciosus)et russules verdoyantes (Russula virescens). Les champignons, c'est-ce qui me manquais! Je veux
dire n'en occuper!
Miercuri. Tocmai am terminat de citit al doilea roman al Janei Austen, Parcul Mansfield și l-am început pe următorul, Mîndrie și prejudecată. Întretimp fac zacuscă și mă uit și la televizor la o altă ecranizare a cărții. Poate am să vorbesc despre ea, nu știu...După ce termin cu conservele.
Și...pentru că nu aveam
destulă treabă, am mai primit și niște ciuperci: ghebe, rîșcovi și oițe sau vinețici. Astea-mi lipseau acuma! Adevărul e că am uneori prea mult de lucru!
Mercredi. Je viens de terminer la lecture d'un deuxième roman de Jane Austen, Le Parc de Mansfield(Mansfield Park) et je commence Orgueil et Préjugés (Pride and Prejudice).Pendant que je fais ma zacusca, pour l'hiver, à la télé, je vois la n-e fois le film Pride and Prejudice, je n'ai pas le temps de regarder à mon aise, mais je peux dire que ce n'est pas mon film
préféré. J'en parlerai après avoir fini les conserves.
Et parce que je n'avais pas assez de travail voilà que je reçois des champignons: coulemelle d'eau(Armillaria mellea), lactaire comestible(Lactarius deliciosus)et russules verdoyantes (Russula virescens). Les champignons, c'est-ce qui me manquais! Je veux
dire n'en occuper!
Miercuri. Tocmai am terminat de citit al doilea roman al Janei Austen, Parcul Mansfield și l-am început pe următorul, Mîndrie și prejudecată. Întretimp fac zacuscă și mă uit și la televizor la o altă ecranizare a cărții. Poate am să vorbesc despre ea, nu știu...După ce termin cu conservele.
Și...pentru că nu aveam
destulă treabă, am mai primit și niște ciuperci: ghebe, rîșcovi și oițe sau vinețici. Astea-mi lipseau acuma! Adevărul e că am uneori prea mult de lucru!
La boîte aux lettres
Mardi,le 6 octobre 2015
Ma chère Lyliane,
Merci pour le téléphone et pour ta gentille lettre avec les articles de
journal(Le Monde) sur la Roumanie. Je t’avoue que je ne lis plus des journaux
depuis longtemps déjà, d’abord parce que il faudrait faire des abonnements pour
les recevoir, ensuite parce que l’internet est plus...chez soi et une source
plus diverse d’infos : journaux, sites, blogs, beaucoup d’images, livres,
quoi, toute une bibliothèque. En plus, il y a les réactions immédiates des
lecteurs, les commentaires.
Je sais, on a la nostalgie de la poste traditionnelle et de ses services
d’autrefois, je parle comme si c’était il y a cent ans...
Tu sais, j’ai acheté, il y a déjà longtemps, une belle boîte aux lettres
qu’on n’a jamais utilisée, jusqu’à cette lettre que je viens de recevoir de
toi.
Cette boîte aux lettres est, depuis des années, à côté de la porte
d’entrée, là où les factrices avaient et ont encore l’habitude de jeter les
enveloppes :lettres, factures, publicitées. A l’époque il y avait la vieille
factrice, celle qui est maintenant à la retraite. Elle n’a jamais mis le
courrier dans la boîte aux lettres, comme si la boîte n’y était pas. Pendant
qu’elle était en congé, la remplaçante faisait la même chose, comme si elle
avait des instructions expresses de ne pas utiliser ma boîte. Les
factrices qui
y passent maintenant, deux jeunes dames et une moins jeune préfèrent d’entrer
dans la maison et mettre le courrier sur la table ou de le jeter sur le seuil
de la porte si le temps presse. Hier, surprise: une d’elles, Adriana, a mis la
lettre dans la boîte. Le 5 octobre 2015, date mémorable. Une lettre de toi. Je
ne sais pas si ça va se répéter, mais, au moins, je n’ai pas acheté pour rien
ma boîte aux lettres. Une fois, au moins, j’ai trouvé le courrier dans ma boîte aux
lettres. Maintenant, devrions-nous prendre l’habitude d’ouvrir la boîte aux lettres chaque jour pour voir s’il y a du courrier?! Quelle histoire!
joi, 1 octombrie 2015
Lecture: Jane Austen
Le 30 septembre 2015
Mercredi. C'est depuis longtemps que je n'ai plus eu le plaisir d'une lecture, comme si je n'ai rien d'autre à faire...Je commençais à m'inquiéter. Je deviens si pauvre?! Puis j'ai eu l'envie d'acheter les romans de Jane Austen. En roumain. Peut-être en anglais aussi. Un ou deux. Pas plus, l'anglais n'est pas mon fort. Enfin, je viens de recevoir cinq romans, les plus connus et ce
soir je suis en train de finir le premier:Raison et Sensibilité.
Je ne veux pas en parler. Tout le monde (qui aime la lecture)
sait de quoi il s'agit, mais je me demande comment elle pouvait voir les gens d'une manière si profonde comme s'ils sont transparents et ensuite écrire comme ça?! Pourtant elle a vécu au début des années 1800 ( 1775-1817)!!!
Miercuri. Demult n-am mai avut plăcerea unei lecturi așa...ca și cum altă treabă nu aș avea. Chiar începeam să mă neliniștesc. Am devenit oare atît de săracă?! Pe urmă, am avut chef să cumpăr romanele lui Jane Austen. În română. Poate și în engleză. Unul sau două. Nu-s chiar așa de tare la engleză. În sfîrșit, tocmai am primit cinci romane, pe cele mai cunoscute și, astă seară termin primul: Rațiune și simțire.
Nu vreau să vorbesc despre el, cine nu-l știe (zic despre cei care citesc), dar mă întreb cum putea ea să vadă prin oameni într-un mod atît de profund ca și cum ar fi transparenți și apoi să scrie așa?! Totuși a trăit pe la începutul anilor 1800 (1775-1817)!!!
Mercredi. C'est depuis longtemps que je n'ai plus eu le plaisir d'une lecture, comme si je n'ai rien d'autre à faire...Je commençais à m'inquiéter. Je deviens si pauvre?! Puis j'ai eu l'envie d'acheter les romans de Jane Austen. En roumain. Peut-être en anglais aussi. Un ou deux. Pas plus, l'anglais n'est pas mon fort. Enfin, je viens de recevoir cinq romans, les plus connus et ce
soir je suis en train de finir le premier:Raison et Sensibilité.
Je ne veux pas en parler. Tout le monde (qui aime la lecture)
Miercuri. Demult n-am mai avut plăcerea unei lecturi așa...ca și cum altă treabă nu aș avea. Chiar începeam să mă neliniștesc. Am devenit oare atît de săracă?! Pe urmă, am avut chef să cumpăr romanele lui Jane Austen. În română. Poate și în engleză. Unul sau două. Nu-s chiar așa de tare la engleză. În sfîrșit, tocmai am primit cinci romane, pe cele mai cunoscute și, astă seară termin primul: Rațiune și simțire.
Nu vreau să vorbesc despre el, cine nu-l știe (zic despre cei care citesc), dar mă întreb cum putea ea să vadă prin oameni într-un mod atît de profund ca și cum ar fi transparenți și apoi să scrie așa?! Totuși a trăit pe la începutul anilor 1800 (1775-1817)!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)