Froid encore

Le 31 janvier 2012

Mardi. Nous sommes allés chez Marioara et ensuite au Centre pour acheter quelque chose, mais il fait encore très froid. L’hiver est bien ici avec du tout. J’ai trouvé quelques belles photos de nos villages sous la neige sur facebook. Le paysage blanc est si beau qu’on pardonne le froid de l’hiver...

Marţi. Am fost pînă la Marioara şi apoi pînă în Centru pentru a cumpăra una-alta, dar e un frig!!! Iarna este bine instalată şi cu de toate. Am găsit cîteva frumoase fotografii din satele comunei sub zăpadă. Peisajul alb e atît de frumos încît îi iertăm frigul acestei ierni...(photo: Nicu Gligor)

  

Froid

Le 30 janvier 2012

Lundi. On a bien commencé cette semaine, même il a fait très froid aujourd’hui, -21 degrés Celsius pendant la nuit et moins douze à  midi, et il a fait du soleil. Nous avons passé l’après midi dans la maison auprès du feu.

Luni. Am început bine această săptămînă chiar dacă afară este foarte frig, -21^oC în timpul nopţii, iar la amiază –12^oC, cu soare, timp strălucitor şi rece. În aceste condiţii am petrecut după amiaza în casă, pe lîngă foc.(photo:Dan-Martin)

      

       

"mama"

Le 29 janvier 2012

Dimanche. J’ai vécu la journée de mon anniversaire en communion avec ma famille et avec des amis de partout qui m’ont fait des voeux, grace aux moyens de communication, téléphone, internet...C’est extraordinaire tout cela! Comme j’aurais eu les moyens d’organiser une grande fête et d’accueillir chez moi tous ces gens qui pensaient à moi, pour nous sentir bien et fêter ensemble.

Les seules visiteurs que nous avons eu ce week-end, étaient notre petite fille et ses parents, mais quelle animation, on a mangé ensemble, on est sortis dans la neige, on a fait de la luge, on s’est exercé avec Elisa pour dire son premier mot, elle essayait depuis quelque temps de dire „mama”, même Liviu lui a répété plusieurs fois des mots et surtout „ma-ma” car vraiment elle essayait de le prononcer et ça lui est arrivé ce soir quand ils étaient déjà à la maison, à Alba Iulia.

Duminică. Am trăit ziua aniversării mele în comuniune cu familia şi cu prietenii de pretutindenicare m-au felicitat graţie mijloacelor de comunicaţie, telefon, internet...Este extraordinar! Ca şi cum aş fi organizat o mare petrecere şi i-am întîmpinat pe toţi cei ce s-au gîndit atunci la mine, ca să ne simţim bine împreună, să sărbătorim împreună.

Singurii vizitatori pe care i-am avut în acest week-end, au fost nepoţica noastră şi părinţii ei, dar ce animaţie, am mîncat împreună, ei au fost la zăpadă, la săniuş, am exersat cu toţii diferite cuvinte, mai ales, „mama” pe care ea tot încerca să-l pronunţe de ceva vreme, chiar şi Liviu a repetat o mulţime de cuvinte şi mai ales „ma-ma”, aşa că în această seară a reuşit să-l zică cu intenţie şi precizie, dar erau deja acasă la Alba Iulia.