Hiver doux

Le 17 janvier 2018

Lundi. Aujourd'hui, il neige.

Mes occupations préférées d'hiver sont depuis toujours les travaux fait main. Je les ai laissées de coté les derniers temps, ensuite j'ai souvent penser reprendre un peu ce genre de passe temps agréable et pratique. J'ai réussi un peu et

j'en suis contente malgré un décembre plein d'évenements de toute sorte et un début de Nouvel An pas vraiment comme je l'aurais voulu. Enfin!
J'ai commencé par les bas en laine, ça pendant l'automne déjà, ensuite j'ai brodé des petits riens en point de croix...

Luni. Astăzi ninge. 

Ocupația mea preferată de iarnă este lucrul de

mînă. Dintotdeauna. În ultimii ani am cam lăsat-o de o parte dar m-am gîndit adesea la clipe de relaxare agreabile și practice. Am reușit cu oarecare efort și acum sînt mulțumită în ciuda unui decembrie plin de evenimente și unui început de An prea puțin în conformitate cu dorințele mele. În fine! 
Am început cu ciorapii de lînă, în toamnă deja, apoi am brodat cîteva

nimicuri în punct de cruciuliță...

          

Seule

Le 1-er janvier 2018

Lundi. En fait ce „réveillon” à deux n'a été rien.

Luni. În fapt acest revelion în doi n'a fost nimic.


      

Bonne Année 2018!

pour tous mes lecteurs       Bonne Année 2018!
pentru toí cititorii mei        An Nou fericit 2018!
to all my readers                Happy New Year 2018!

                         

       

Décembre, bilan

Le 31 décembre 2017      

Dimanche. Bilan.

Nous avons passé un Noël agréable avec les enfants: Elisa, Dan-Martin et Anamaria, mais pour le réveillon du Nouvel An ils ont réservé à Alba Iulia, surtout que le 30 c'est l'anniversaire d'Ana. Donc, mardi, le 26, ils sont partis.

Je ne me rappelle pas si jamais de notre vie nous avons été seuls cette nuit, d'une façon j'aimais l'idée.

J'aurais aimé parler au moins au téléphone avec ma cousine que nous avons visité le 17 décembre à l'hôpital, mais ce n'était pas possible.

Mercredi, Liviu est allé avec son jeune apprenti à une fête de majorité, moi, seule à la maison, j'essayais de mettre de l'ordre dans mes pensées et de revenir à mes habitudes. Alors, ma soeur m'apelle et me dit, comme ça directement, que Viorica est morte et que tous (?) disent que c'est à moi d'organiser les obsèques.

**********************************************************

Je l'ai fait, mais ça a été fatigant du tout. Aujourd'hui c'est mon premier jour de repos. Toutes les formalités ne sont pas encore finies, donc, de nouveau, nous devons partir pour Turda après le 8 janvier...

Duminică. Bilanț

Am petrecut un Crăciun agreabil cu fiul nostru mai mic și ai săi:Elisa și Anamaria, dar pentru revelion ei rezervaseră ceva la Alba Iulia, mai ales că în 30 era aniversarea Anei. Deci, marți 26, ei au plecat.

Nu îmi amintesc să fi fost vreodată singuri în noaptea aceasta, într-un fel, îmi plăcea ideea.

Mi-ar fi plăcut să vorbesc cu verișoara mea, cea pe care o vizitasem în 17 la spital, dar nu a fost posibil.

Miercuri, Liviu s-a dus cu tînărul său ucenic la un majorat, eu am rămas singură acasă, cu ale mele. Încercam să-mi pun ordine în gînduri și să reintru în rutina zilnică.
Atunci m-a sunat sora mea și mi-a spus așa, fără ocolișuri că Viorica a murit și că toți(?) spun că eu trebuie să-i organizez înmormîntarea.

***********************************************************
Am făcut-o, dar a fost foarte obositor. Azi este prima mea zi de odihnă. Nu am terminat cu toate formalitățile, așa că vom pleca din nou la Turda după 8 ianuarie.( la 3-e photo: Dan Martin)

          

La tristesse d ͑un pays

Le 17 décembre 2017   ͑

Dimanche. Hier, samedi, je n'ai rien fait d'autre que de regarder l'enterrement du roi Michel I de Roumanie. La transmission a été faite par TVR. Je trouve cet évenement impressionant et organisé sans faute. On reste avec la tristesse dans l'âme ennoblie. 

Aujourd ͑hui, on n ͑a plus eu le temps de penser à la différence

du monde des temps présents et le pays que les communistes ont transformé en république sans consulter le peuple.

Nous avons fait notre voyage habituel pour visiter nos oncle, tante et cousine qui ont besoin de notre présence de temps en temps. De retour, feu dans la maison et repos.

Duminică. Ieri, sîmbătă nu am făcut nimic altceva decît să mă uit la înmormîntarea regelui Mihai I al României. Transmisiunea a fost asigurată de TVR. Găsesc

acest eveniment înnălțător și organizat fără cusur. Rămîi cu tristețe în sufletul înnobilat.

Azi, nu am mai avut timp să ne gîndim la diferența dintre lumea timpului prezent și țara pe care comuniștii au transformat-o în republică fără a consulta poporul.

Am făcut călătoria noastră obișnuită pentru a ne vizita rudele mai bătrîne care au nevoie să ne vadă din cînd în cînd. Întorși acasă, foc și odihnă.

Maison (4)

Le 3 décembre 2017

Dimanche. La journée passe et je me décide difficilement d’écrire mon journal. Ce qui me paraît laborieux c’est de choisir entre les nombreux événements qui se sont suivis...

L'hiver approchait et le chalet des enfants attendait le toit pour éviter l'arrivée du temps humide, ce qui pourrait être

catastrophique pour les murs. Donc, voilà où l'on est:

On a mis des planches sur les poutres qui soutiennent le toit et ensuite des feuilles en plastique. Suit le toit en plaques de tôle...

Duminică. Ziua trece și eu mă decid cu dificultate să-mi scriu jurnalul. Ceea ce-mi pare greu este să aleg între multele întîmplări de viață care s-au succedat...

Iarna se apropia și căsuța copiilor aștepta acoperișul care s-o ferească de vremea umedă, care ar putea fi catastrofală pentru pereți. Deci iată unde sîntem în acest moment:

S-au pus scînduri peste grinzile ce susțin acoperișul, apoi s-a întins peste ele folie din plastic, urmează plăcile din tablă de oțel(cred)...

       

        

Maladie

Le 20 novembre 2017

Lundi. Le mois de novembre passe si vite et je devrais rester tranquille car mon temps de d'activité intense a passé, je devrais me reposer, vivre en paix. En ce moment je suis pendant une crise de ce qu'on appelle pierres ou sable de rein, c'est-à-dire douloureux...

Luni. Luna noiembrie se duce repede și eu ar trebui să stau liniștită căci timpul meu de activitate intensă a trecut, ar trebui să mă odihnesc, să trăiesc în pace. În acest moment însă sînt într-o criză de rinichi(poate), în ceea ce se cheamă piatră sau nisip care coboară, adică dureros.