Bonne semaine! Le chant du rossignol

Un jour, j'ai trouvé ce petit vidéo et j'ai tant aimé que je l'ai mis sur ma page de facebook et je le regarde et surtout je

l'écoute chaque fois quand j'ouvre la page. Si c'est le matin, je passe toute la journée sous le signe du rossignol. Il est beau et tout le monde est d'accord avec cela...

 Que vous passez un belle semaine mes amis!

Într-o zi, am găsit acest mic clip și mi-a plăcut atît de mult încît l-am pus pe pagina mea de facebook, îl privesc și îl ascult de fiecare dată cînd deschid pagina. Dacă e dimineață, îmi petrec ziua sub semnul privighetorii. E frumos, toată lumea e de acord cu asta...

Să aveți săptămînă frumoasă, prieteni!

Nostalgie

Le 3 octobre 2016

Lundi.






Ligia Gicovan

NOSTALGIE

j ai tant nostalgie de toi

que j entends les anges

en t appelant

en m appelant,

du ciel!

j ai tant envie de te voir

que j entends les secondes,

en t appelant

en m appelant.

du ciel

j ai tant amour pour toi

que j entends les etoiles

tombant du ciel

et toi,dans mes bras

tombant

tombant!

Wow! Que cùest beau, ma chère!!!

                  

      

Travaux d'automne-conserves

Le 27 septembre 2016

Mardi. Cette année, je n'ai pas mis des conserves comme autrefois, seulement des concombres en saumure, concombre car ils étaient plus grands. Etaient car on les a déjà mangés. Ensuite j'en ai acheté d'autres et j'ai fait des conserves de cornichons. J'en ai encore.
Hier et aujourd'hui je suis en train de mettre des haricots. L'an dernier je n'en ai pas eu. Je me disais qu'on

en trouve dans les magasins et j'en ai trouvé, mais pas la même chose, pas le même goût, enfin les miens sont meilleurs.

Marți. Anul acesta n-am pus conserve ca altădată, numai niște castraveți în saramură, castraveți mai mari. Erau, au trecut, s-au mîncat deja. Apoi am cumpărat alții și am făcut castraveciori murați, din ăștia mai am încă.

Ieri și azi am pus niște fasole verde. Anul trecut n-am avut, am zis că pot cumpăra din magazin, chiar am cumpărat, dar nu era acelși lucru, același gust, ce mai, a mea e mai bună.

       

Etre aimé ou être respecté

Le 17 septembre 2016

Samedi. Trop de choses à raconter. S'il y en a trop j'écrirai peu, c'est-ce qu'il m'arrive souvent.
Aujourd'hui, je vais faire un commentaire à propos d'une citation d'une page, Bonheur D'aimer:

Sîmbătă.Prea multe de povestit. Dacă-s prea multe voi scrie puțin, asta mi se-ntîmplă de regulă.
Astăzi voi face un comentariu pe un text găsit în pagina Bonheur D'aimer:



Et la traduction : "Există momente în viață în care trebuie să alegi între a fi iubit și a fi respectat. Alege întotdeauna respectul căci iubirea fără respect este efemeră, pe cînd respectul se poate transforma în iubire durabilă”

Eh bien, si on choisit le respect on peut facilement tomber dans l'envie et dans la haine ou pire dans l'indifférence des autres: Cela depend de la qualité des gens avec lesquels on vit...

Eh bine, dacă alegi respectul poți ușor să-ți atragi invidia sau ura sau mai rău, indiferența celorlalți. Asta depinde de calitatea oamenilor cu care trăiești...

   

Repas à Capitol/ masa la Capitol

En parlant toujours du merveilleux évenement: c'est la première fois que nous restons à table avec les autres même si arriver de loin et rentrer chez nous est finalement assez fatiguant. Grand merci aux organisateurs!

Tot despre minunatul eveniment: e prima dată cînd stăm la masă cu ceilalți deși este obositor să vii atîția kilometri și să pleci în grabă. Multe mulțumiri organizatorilor!

     

15 ans depuis...

Le 11 septembre 2016

Dimanche. 15 ans de l'attentat catastrophique de New-York. Le monde n'est plus le même depuis, je sais, c'est déjà une phrase trop répétée, vidée de sens, mais c'est quand-même la vérité.
Pourtant, les hommes n'ont rien appris, ils continuent à vivre dans la même manière. Ceux qui n'ont pas assez de courage pour regarder leur vie avec objectivité n'osent pas mentir que les leurs: leur femme, par exemple.
C'est en vain de leur faire apprendre, il faut les laisser vivre dans leurs petitesse.
C'est tellement triste!!!

Duminică. Sînt 15 ani de la atentatul catastrofal din New-York. De atunci lumea nu mai e cum a fost, știu, par niște cuvinte goale, fără sens, prea des repetate, dar acesta este adevărul. Totuși oamenii nu prea au învățat mare lucru, continuă să-și vadă de viața lor fără a încerca să devină mai buni. Cei care nu au destul curaj ca să-și privească viața cu obiectivitate continuă să-i mintă pe ai lor: pe femeia de acasă, de exemplu.
Degeaba încerci să-i schimbi, n-ai decît să-i lași să trăiască în micimea lor mizerabilă.
Este atît de trist!!! 

  

Liceu 50 -urmare

Îmi uitasem aparatul foto în mașină, de aceea am doar fotografiile lui Liviu.