sâmbătă, 28 martie 2015

Travaux dehors en fin de mars

Le 28 mars 2015

Samedi. La semaine qui vient de finir j’ai passé du temps dehors en coupant les rosiers et en nettoyant l’allée, du travail il y en a encore, mais depuis hier, il pleut. On en avait besoin.

Le temps passe si vite, mon persil en pot a poussé en l’honneur de l’échinoxe déjà,
depuis le 25 mars, l’Annonciation, mercredi, les oiseaux ont la permission de chanter, ce jour même on a entendu le coucou dans la forêt. J’en suis toujours emerveillée...

Enfin, cette nuit, 3h deviennent 4h et ainsi on passe à l’heure d’été.
Voilà.

Sîmbătă. În săptămîna care tocmai se sfîrșește, am petrecut mult timp pe afară, tăind trandafirii, făcînd curățenie pe allee, de lucru mai e destul, dar de ieri, plouă. Era nevoie și de asta.

Timpul trece atît de repede, pătrujelul meu a răsărit în cinstea echinocțiului deja, din 25 martie, de la Bunavestire, glasul păsărilor a fost dezlegat, în chiar acea zi cucul a cîntat în pădure. Eu mă tot minunez de acest lucru...


În fine, la noapte, ora 300 devine ora 400 și astfel trecem la ora de vară. Iată.  

  

luni, 23 martie 2015

Echinoxe fleuri

Le 23 mars 2015


Lundi. Toujours ensoleillé, chaud à un moment donné. J'ai fait une inspection dehors pour voir comment je devrais aborder les travaux et j'ai pris des photos de mes
perce-neige et crocus. La neige leur a fait à peine un peu de place, mais elle n'en a plus pour longtemps...

Luni. Tot însorit, chiar cald la un moment dat. Am făcut o inspecție pe afară ca să văd cum voi aborda lucrările și chiar am făcut niște fotografii ghioceilor și brîndușelor. Zăpada le-a făcut loc, nu mai rezistă ea mult...


Equinoxe

Le 21 mars 2015

Dimanche. Echinoxe. Nous sommes à Alba Iulia à une exposition de plantes. J’ai acheté mes arbustes tant désirés, en pot. Ainsi, nous pouvons attendre tranquillement que la neige parte.


Duminică. Echinocțiu. Sîntem la Alba Iulia la o expoziție de plante. Mi-am cumpărat arbuștii mult doriți, în ghiveci. Așa, pot aștepta liniștită ca zăpada să plece.

  

luni, 16 martie 2015

Grippe

Le 16 mars 2015

Lundi.

Je vais mieux après ce week-end de cochemar. J’ai été très, très malade: grippe, fièvre, toux, tout sorte de douleurs partout, comme des flèches...Enfin, je vais mieux. Bien sûr, tout ça a commencé de Liviu rentré de l’école avec un virus qui le tracassait depuis jeudi. La doctoresse lui a dit de rester tranquille, en congé, et de prendre des médicaments, le lendemain on a ajouté des antibiotiques...Le même jour, c’est moi qui commençais, en quelques heures, j’étais à terre.



Luni. Sînt mai bine după accest week-end de coșmar. Am fost foarte, foarte bolnavă: gripă, febră, tuse, dureri peste tot ca niște săgeți...În sfîrșit, sînt mai bine. Bine-nțeles că totul a început de la Liviu, care a adus un virus de la școală și nu se simțea bine încă de joi. Doctorița i-a spus să stea acasă și i-a prescris niște medicamente, a doua zi, a adăugat și antibiotice...În aceeași zi, adică vineri, începeam și eu, în cîteva ore eram la pămînt.

  

miercuri, 11 martie 2015

Petits sacs crochetés

Le 10 mars 2015    

Mardi. Ce mois de mars, entre autres, j'ai confectionné de petits sacs crochetés. Au début, je ne savais pas comment les faire et je n'avais pas la patience de chercher un modèle. Maintenant, ils sont vraiment réussis. Et d'où cette brusque occupation? J'ai besoin d'un plus facile accès au téléphone portable quand je suis en ville et je n'ai pas envie d'aller partout avec Liviu. Il n'a pas les mêmes intérêts que moi quand on est dans de grands magasins, par exemple.
Ainsi, la dernière fois, j'ai oublié mon téléphone sur le comptoir d'une vendeuse qui en avait un semblable au mien, même la sonnerie...Plus tard, Liviu m'avait appelé pour demander si j'étais prête pour le départ et il s'est rendu compte qui était la dame qui lui répondait et de quoi il s'agissait. Enfin, tout a bien fini. 

Chaque fois, je me disais que le portable ne doit pas se  trouver dans le sac-à-main parmi tant d'autres objets et qui rend difficile la tentative de le trouver rapidement quand on en a besoin. C'est une première raison. Et en plus, dans cette période, j'aime crocheter...

Marți. În această lună martie, între altele, am făcut niște săculeți croșetați. La început am cam bîjbîit, nu am avut răbdare să caut un model. Acum sînt deja chiar reușiți. De unde această bruscă preocupare? Am mereu nevoie să ajung mai ușor la telefonul mobil cînd sîntem și noi în oraș și nu mergem împreună la cumpărături. Liviu nu are aceleași interese prin marile magazine, de exemplu.
Astfel că ultima oară, mi-am uitat telefonul pe tejgheaua unei vînzătoare. Ea avea unul asemănător, chiar și soneria era aceeași. Mai tîrziu, cînd Liviu m-a sunat să întrebe dacă putem pleca, cum altcineva a răspuns, și-a dat seama pe dată cine era și ce s-a întîmplat. În fine, totul s-a terminat cu bine.

De fiecare dată constatam că mobilul nu trebuie să se afle în poșetă printre atîtea lucruri care fac imposibilă găsirea atunci cînd ai nevoie rapid.
Iată motivul numărul unu.
Și, în plus, tocmai în această perioadă îmi place să croșetez. 

 

vineri, 6 martie 2015

Et pourtant, le printemps arrive

Le 4 mars 2015

Mercredi.Pendant la nuit il a fait -9 ou 10 degrés. Et pourtant, le printemps arrive.

Jeudi. Ma "baba" a été laide: temps gris, neige vers le soir, froid pendant la nuit.

Vendredi. C'est l'anniversaire de maman. Elle aurait eu 95 ans. Une fois, quand j'avais 12 ans peut-etre, nous l'avons provoquée à un concours: qui est la plus rapide? Nous avons fait tous les efforts du monde, moi et ma soeur, mais maman nous a laissé beaucoup derrière elle et la distance était de plus en plus importante. J'ai eu un sentiment phisique d'impuissance, une douleur comme une flèche et stop, elle s'est arreté. Maman s'est arreté. Et c'est tout. On ne s'attendait pas à cela. Je ne peux pas oublier la surprise qu'on a eu. Comment elle a courru si vite, elle qui ne réussissait jamais nous rattrapper pour nous appliquer une correction avec sa petite verge! Comment?

   
Autrement, aujourd'hui, mauvais temps, neige et vent, toute la journée.

Miercuri. În timpul nopții au fost -9 sau 10 grade C. Și totuși, primăvara vine.

Joi. Baba mea a fos urîtă: timp mohorît, ninsoare către seară, frig noaptea.

Vineri. Este ziua mamei. Ar fi împlinit 95 de ani. Odată, pe cînd eu aveam vreo 12 ani, am provocat-o la un concurs: cine aleargă mai iute? Noi, eu și sora mea, am făcut toate eforturile din lume, dar mama ne-a lăsat mult în urma ei și distanța se făcea din ce în ce mai mare. Am avut atunci un sentiment fizic de neputință, o durere ca o săgeată și stop, s-a oprit. Mama s-a oprit. Și atît. La asta nu ne-am așteptat! Nu pot să uit ce surpriză am avut! Cum a alergat atît de repede, ea, care nu ne prindea niciodată atunci cînd voia să ne bată cu nuielușa pentru cîte o prostioară! Cum?

Altfel, a fost timp urît, ninsoare și vînt, toată ziua.

   

miercuri, 4 martie 2015

Neige, pluie et soleil

Le 4 mars 2015


Mercredi. Temps capricieux. Neige, pluie et soleil pendant la même journée. Depuis deux jours, je vis dans une somnolence permanente, surtout pendant la journée. Je
n'ai pas bu du café peut-être...Pourtant j'ai crocheté quelque chose pour me faire un cadeau de mars...

Miercuri. Timp capricios. Ninsoare, ploaie și soare
în aceeași zi. Ieri, azi, o duc într-o somnolență permanentă, mai ales în timpul zilei. Nu am mai băut cafea poate...Am croșetat ceva totuși, să-mi fac un cadou de martie...