Encore dentiste

Le 3 avril 2014

Jeudi. Dentiste, la dernière séance. Aujourd’hui, j’ai arrêté la peinture, je me suis préparé pour aller à Cîmpeni, chez Mme Adela Cîmpeanu, stomatologiste.

Je fais une liste avec le nécessaire pour ma peinture: chaux ou plâtre pour une mince couche réparatoire, vert, couleur pour le quatrième mur du hall, jaune, couleur pour les murs de la cuisine et encore un petit seau de blanc.    Ainsi, quelque nourriture pour le chat, ici, il n’y en a pas.

Joi. Dentiste, ultima şedinţă. Astăzi, m-am oprit din zugrăvit, m-am pregătit pentru a merge la Cîmpeni, la D-na Adela Cîmpeanu, stomatolog.

Îmi fac o listă cu necesarul pentru zugrăvit: glet pentru mici reparaţii, verde, culoare pentru cel de-al patrulea perete de la hol, galben, culoare pentru pereţii bucătăriei şi încă o găletuţă de alb. Deasemenea, nişte hrană pentru pisică, aici nu se găseşte.

Pause à la cuisine

Le 2 avril 2014

Mercredi. Je me demande si je peux finir la peinture, maintenant je voudrais blanchir les murs de la cuisine aussi. Peut-être, jusqu’à Pâques tout sera parfait. Il est bien d’être optimiste. Bientôt, je vais prendre des travaux chez les

voisins, chez des amis.(!) Aujourd’hui, je fais un peu de cuisine. Je me sens bien, un peu de douleurs le soir, j’ai mal aux pieds surtout, au reste, ça va. Pourtant, je n’ai plus le temps de faire des travaux plus agréables, broder, par exemple, ou crocheter. Lundi, j’ai été obligée de racourcir un pantalon qu’on avait acheté dimanche au Centre.

Dans la cour des corydales ont fleuri. Que je les aime!

Miercuri. Mă întreb dacă voi termina vreodată zugrăvitul, acum aş vrea să văruiesc şi pereţii bucătăriei. Poate, termin pînă la Paşti. Trebuie să fiu optimistă. În curînd voi avea clientelă prin vecini, pe la prieteni.(!) Azi am un pic de treabă şi pe la bucătărie. Mă simt bine, puţină durere seara, prin picioare mai ales, în rest, merge... Totuşi nu am mai avut timp să fac ceva ce-mi place, să brodez, de exemplu, să croşetez. Luni, am scurtat nişte pantaloni pe care-i cumpăraserăm dumunică din Centru.

În curte nişte brebenei au înflorit. Ce-mi plaaac!

  

L'heure d'été

Le 30 mars 2014

Dimanche. Repos. Mon peintre de salle de bains travaille en mettant une partie de la peinture sur le plancher et sur les objets desquels il se sert, sur l’échelle, par exemple. J’ai toujours fait seule ce travail mais maintenant j’avais peur. J’ai des maux par tout, surtout à l’épaule droit, mais quand j’ai mis des heures et des heures pour nettoyer, j’ai décidé de réprendre l’affaire en propres mains donc, me voilà sur mon échelle. Je l’ai bien nettoyée avant. Mon peintre m’a dit une chose, „tu fais ce que tu peux, il n’y a personne qui t’oblige de faire plus”, lui aussi n'est pas jeune. Avec cette philosophie en tête, j’ai peint toute seule le hall de l’appartement. Pas en entier, seulement trois murs. Le quatrième, je ne sais pas, j’ai besoin de couleur...Enfin, je verrai, lundi.

On a changé l’heure pendant la nuit. J’ai mal dormi, mais pas à cause de l’heure d’été, la peinture, ce n’est pas facile.

Duminică. Odihnă. Zugravul meu de sală de baie, lucrează murdar, o parte din vopsea o împrăştie pe jos şi pe unelte, pe scară de exemplu. Eu am făcut mereu singură această muncă, dar acuma îmi era frică. Am şi eu tot felul de dureri şi junghiuri peste tot, dar cînd am văzut că-mi trebuie ore ca să curăţ, am zis să încerc singură, iată-mă deci pe scară. Am curăţat-o mai înainte. De la meşterul meu am învăţat că „nu trebuie să faci mai mult decît poţi”, nici el nu-i vreun tinerel. Cu filozofia asta în cap am zugrăvit holul, nu tot, trei pereţi, pentru cel de-al patrulea, îmi trebuie nişte culoare, nu ştiu, am să văd ce fac. Deci, pe luni.

S-a schimbat ora astă noapte. Eu am dormit rău, nu din cauza orei de vară, zugrăvitul nu-i o chestie uşoară.(photo: internet)

  

Nettoyage de printemps

Le 29 mars 2014

Samedi. L’hiver s’en est allé, même en regardant derrière soi, les gens commencent à sortir en se disant qu’ils doivent se préparer pour les grandes fêtes du printemps, le Dimanche des Fleurs et ensuite les Pâques, ce sont ces fêtes qui les obligent de faire certains travaux dans un délais précis de temps. Ils font le nettoyage dans la cimetière, ici, on a coupé les arbres qui étaient en train de tomber, on refait le clotures, on peint les chambres, on lave les tapis. On...répare les dents...

Sîmbătă. Iarna s-a dus, chiar dacă, uitîndu-se înapoi, oamenii încep să iasă spunîndu-şi că

trebuie să se pregătească pentru marile sărbători ale primăverii, Floriile şi apoi, Paştile. Sărbătorile acestea îi obligă cumva să trebăluiască, în grabă pentru ca totul să fie gata la timp. Se face curăţenie în cimitir, s-au tăiat aici copacii care ameninţau să cadă, se refac gardurile, se zugrăvesc camerele, se spală covoarele. Se...repară dinţi...

  

Le petit tigre

Le 28 mars 2014

Vendredi.

Parfois on présume trop de soi même, comme le chat qui se regarde dans une glace et y voit un tigre. Si on reste dans les limites du réel, ça pourait être une bonne chose, je pense que personne ne peut vivre avec une mauvaise opinion sur soi-même, que les autres te voient un peu influencés de ta propre conduite et donc, de ta propre opinion sur toi-même. De temps en temps il est bien d'apercevoir le petit tigre dans ta glace, même les plus aigris, n’est-ce pas?

Vineri.

Cîteodată, avem o părere prea bună despre noi înşine, ca pisica ce se vede tigrişor uitîndu-se în oglindă. Acuma, rămînînd în limitele realităţii, asta ar putea fi chiar un lucru bun, mă gîndesc că nu poţi trăi avînd o părere proastă despre sine, că ceilalţi sînt infuenţaţi în formarea opiniei, de propria ta conduită, şi prin urmare de propria părere despre sine. Din cînd în cînd e bine să zărim în oglindă tigrişorul, chiar şi cei mai acriţi, nu-i-aşa?

 (photo: facebook/différents photos/communauté)