Solitude

Le 27 mars 2013

Mercredi. Je reçois de temps en temps une lettre d’une cousine plus âgée que moi et extremement seule et malheureuse, j’aimerais l’aider, mais je ne sais pas comment. Aujourd’hui, je vais lui écrire une lettre, c’est-ce qu’elle me demande pour le moment.

Miercuri. Primesc din cînd în cînd o scrisoare de la o verişoară mai vîrstnică decît mine, extrem de singură şi de nefericită. Astăzi, am să-i scriu o scrisoare, tocmai asta îmi cere deocamdată.

   

Le dernier spectacle- suite

 

Le 26 mars 2013

Mardi.
Marţi.

(photos: Liviu Maghiar)

  

Le dernier spectacle

En tant que prêtre, Bazil avait des qualités dont les gens d’Arieşeni étaient fiers, ils se vantaient avec leur pope. Sa voix était spectaculeuse.

Ca preot, Bazil avea calităţi pentru care era apreciat de oamenii din Arieşeni, ei se lăudau cu popa lor. Vocea sa era

spectaculoasă.(photos: Liviu Maghiar)

   

 

L'hiver rentre

Le 25 mars 2013

Lundi. Je ne peux pas dormir, j’écris mon journal. Aujourd’hui, nous avons été à la ville, à Ştei, mais cela ne nous a pas trop éloigné  de l’athmosphère accablante d’Arieşeni où quatre personnes sont mortes ces jours, dont je connaissais mieux Piu Stan, un homme ... assez jeune, environs 50 ans.

Dimanche soir ainsi que ce soir, il y a eu tant de monde à la veillée de Bazil que des gens restaient dehors, tant l’église était pleine et dire que ce n’est pas une petite église...

Le temps reste mauvais et froid. Depuis ce soir il neige. Une petite couche couvre la terre, les perce-neige et les crocus de mon allée.

La tombe de Bazil est creusée à côté de sa chère église, à droite de l’entrée, en entrant, dans un endroit ensoleillé.

Luni. Nu pot să dorm, îmi scriu jurnalul. Azi am fost la oraş, la Stei, dar asta nu ne-a îndepărtat prea mult de atmosfera apăsătoare din Arieşeni, unde în aceste zile au mai murit patru persoane, dintre care îl cunoşteam mai bine pe Piu Stan, un bărbat destul de tînăr, în jur de 50 de ani.

Duminică seara ca şi luni, de altfel a fost atîta lume la priveghiul lui Bazil, încît unii oameni stăteau afară, biserica fiind plină şi să recunoaştem, nu-i o bisericuţă acolo...

Timpul rămîne urît şi rece. În această seară, ninge. Un mic strat de zăpadă acoperă ghioceii şi brînduşele de pe aleea mea.

Mormîntul lui Bazil este săpat alături de biserica lui dragă, la dreapta cum intri, într-un loc însorit.

  

Bazil-suite

Le 24 mars 2013

Dimanche. „Après les peines d’une longue maladie”, c’est, peut-être, banale comme expression, mais cela a été comme ça. Bazil a été longtemps malade et il n’avait pas encore 60 ans quand son heure est arrivée. Il lisait de temps en temps mon journal, il n’aimait pas que je lui dise „le vieux pope”, mais je l’ai appelé comme ça deux fois seulement et seulement pour souligner qu’il y a un jeune pope à sa place.

Duminică. „După o lungă şi grea suferinţă” este, poate o exprimare cam banală, dar aşa a fost. Bazil a fost bolnav multă vreme şi nu avea încă 60 de ani cînd ceasul i-a sosit. Citea uneori jurnalul meu, apelativul „Bătrînul popă” nu-i plăcea, dar eu l-am numit aşa doar de două ori şi asta pentru a sublinia că există unul tînăr în locul său.(photo: Dan-Martin)

   

Bazil

Le 23 mars 2013

Samedi. Enfin, du soleil. On dirait que c’est une belle journée, mais elle est aussi triste, le vieux pope, Bazil, est mort dans une clinique à Cluj, l’évenement s’est passé hier et aujourd’hui on l’attend à la maison.

Sîmbătă. În fine, soare. S-ar zice că-i o zi minunată, dar e şi o zi tristă, bătrînul nostru preot, Bazil, a murit. Evenimentul s-a petrecut ieri, într-o clinică din Cluj iar azi este aşteptat să sosească acasă.(photo: Dan-Martin Maghiar)