Vieilles dentelles

vieux modele, a photo by martamaghiar on Flickr.

Le 18 décembre 2012
Mardi. Petits travaux dans la maison comme nettoyage dans la salle de bains (fenêtre, rideau, murs...), un peu de cuisine, des galettes au fromage. Comme hier, le soir on sort pour une petite promenade, avant de se coucher. Il ne fait pas froid du tout.

J'aime bien les vieilles dentelles avec des fleurs et des oiseaux.

Marţi. Mici lucrări prin casă, cum ar fi curăţenie prin baie (fereastra spălată, perdea curată, pereţi periaţi...), un pic de treabă în bucătărie, nişte plăcinte cu brînză. Ca şi ieri, seara ieşim să ne plimbăm puţin înainte de culcare.

Îmi plac mult vechile dantele cu flori şi păsări.

   

Notre filleule

Violeta noastra, a photo by martamaghiar on Flickr.

Le 17 décembre 2012
Lundi. Lundi il y a le programme habituel et en plus je voulais changer le linge des lits, payer la facture du téléphone, faire une lessive ou deux, c’est ce que je voulais faire, mais j’ai fait moins. J’ai eu une visite: notre filleule Violeta. Elle est retsée jusqu’à 15 heures et m’a raconté tous ses ennuis, car on ne s’est plus vu depuis longtemps.
Luni. Luni a fost programul obişnuit şi voiam, în plus să schimb lenjeria de pe paturi, să plătesc factura de telefon, să spăl o maşină de haine, sau două, asta voiam să fac azi, dar nu prea am reuşit, am realizat mult mai puţine. M-a vizitat fina noastră, Violeta. Ea a rămas pînă la ora 15, mi-a povestit despre toate necazurile sale, nu me-am mai văzut demult timp.

  

Un week-end de décembre

Martinuţ, 14 ani, a photo by martamaghiar on Flickr.

Le 16 décembre 2012
Dimanche. Aujourd’hui, pendant la matinée, nous avons eu la visite de notre amie Ana, en fait elle avait des affaires à résoudre au Centre et elle a attendu chez nous la dame qui encaisse la facture d’internet.
Autrement le dimanche a passé sans faire grand chose, repasser des petites choses ce n’est pas un travail. Ce soir, j’attends que Boni nous applelle, nous ne les avons plus entendu depuis longtemps déjà. Il doivent être bien occupés.
Duminică. Azi, înainte da amiază, ne-a vizitat prietena noastră, Ana, de fapt avea treabă prin Centru şi a aşteptat aci pe doamna care încasează factura pentru internet.
Altfel, duminica a trecut fără să fac mare lucru, a călca ceva lucruşoare nu-i cine ştie ce.  Astă seară, aştept să ne sune Boni, nu i-am mai auzit demult timp deja. Trebuie că sînt foarte ocupaţi.

   

Plaisirs d'hiver

rectangle blanc 001, a photo by martamaghiar on Flickr.

Le 15 décembre 2012
Samedi. J’ai fini mon petit travail et j’en suis bien contente. Il y en a d’autres qui attendent, l’hiver est long.

Pendant que je travaillais à cette dantelle Liviu se disait que c’était une jupe pour Elisa, autrement pour lui, ce genre de choses sont absolument inutiles. Je crois la même chose de plusieurs de ses occupations.

Sîmbătă. Am terminat lucruşorul meu şi sînt foarte mulţumită. Mai sînt cîteva care mă aşteaptă, iarna e lungă.

În timp ce lucram la acest mileu Liviu credea că fac un jupon pentru Elisa, altmintrelea, pentru el, chestiile astea sînt absolut inutile. Eu cred cam acelaşi lucru despre multe dintre ocupaţiile sale.

   

Compote

compot de gutui, a photo by martamaghiar on Flickr.

Le 14 décembre 2012
Vendredi. On saute le 13, ça a été une journée habituelle, mais je n’ai pas eu le temps pour écrire mon journal.
Aujourd’hui, on s’attendait à des températures plus basses qu’hier, mais le ciel couvert toute la journée n’a pas permis que –5 degrés.
On se rechauffe avec de la soupe, des tisanes et compote de coings et pommes. À ce moment mon plaisir est le crochet. J’ai reçu cet été un modèle pour un rectangle blanc à poser sur la coiffeuse ou sur une petite table. J’ai encore quelques rangées avant de me vanter avec mon travail.
Vineri. Sar peste ziua de 13, a fost una obişnuită, dar nu am avut timp să-mi scriu jurnalul.
Azi ne aşteptam la temperaturi mai scăzute decît cele de ieri, dar cerul acoperit toată ziua n-a permis decît –5 grade C.
Ne încălzim cu supă fierbinte, ceaiuri şi compot de gutui şi mere. În acest moment, îmi place să croşetez. Am primit un model, astă vară, un model pentru un dreptunghi alb de pus pe comodă sau pe o măsuţă.. Mai am cîteva rînduri înainte de a mă lauda cu realizarea lui.

  

Une histoire

Dan Martin, citeva portrete, Nicolae Matei, a photo by martamaghiar on Flickr.

Le 12 décembre 2012

Mercredi. Chaque fois quand on participe à un enterrement on apprend une histoire de vie. En voilà une, celle de Nicolae Matei. Il est né en
1921 dans le village de Şteu dans la famille Matei. Ils étaient trois enfants dans cette famille. Jusqu’à l’âge de 19 ans, il a fait des études (l’école primaire) et il a travaillé comme tout le monde ici dans la petite ferme familiale et à la fôret. À cet âge, 19 ans, il s’est marié avec Valérie. Si j’ai bien retenu, ils avaient déjà un enfant quand il est parti à la guerre, la deuxième guerre mondiale. Quatre ans de guerre. À la fin, il était prisonnier en Russie. Encore quatre ans. Il est rentré après une si longue absence, il a repris ses occupations, la petite agriculture et le travail du bois (baquets en bois). Enfin, il remplit la fonction de caissier dans la mairie de la commune jusqu’à la retraite. Aussi, il a été chantre dans l’église de la commune.
Nicolas et Valérie ont eu six enfants, trois d’entre eux sont morts. A la vieillesse, Valérie malade, ils ont été obligés de quitter leur ferme et descendre au Centre où ils se sont installé dans la confortable maison de leur fille. Sa femme a quitté ce monde il y a dix ans, après 60 ans de vie ensemble. C’est aproximativement ce que le pope a raconté aux gens qui assistaient aux obsèques.
La version roumaine de l’histoire, demain.

Miercuri. De fiecare dată cînd participi la o înmormîntare, afli povestea unei vieţi. Iată una dintre ele, cea a lui Nicolae Matei. S-a născut în 1921, în satul Şteu, într-o familie cu trei copii. Pînă la 19 ani şi-a făcut studiile, şcoala primară, şi a lucrat, ca toată lumea de pe aici în gospodăria familială şi în pădure. La această vîrstă, 19 ani, s-a căsătorit cu Valeria. Dacă bine am reţinut, aveau deja un copil, atunci cînd a trebuit să plece în război, al doilea război mondial. Patru ani de război. Încă patru de prisonierat în Rusia. S-a întors după o atît de lungă absenţă, şi-a reluat ocupaţiile, mica agricultură şi confecţionatul de ciubere de lemn. În sfîrşit, ocupă funcţia de casier în primărie pînă la pensionare. De asemenea, este cantor la biserica din comună.

Nicolae şi Valeria au avut şase copii, trei dintre ei au murit la vîrste diferite. La bătrîneţe, Valeria fiind bolnavă, sînt obligaţi să parasească gospodăria şi casa şi se instalează în cea a fiicei lor, una mult mai confortabilă, în Centrul comunei. Acum 10 ani Valeria părăsea această lume după 60 de ani de căsnicie, iar în aceste zile, Nicolae se duce şi el. Acestea au fost spuse de preot celor care asistau la înmormîntare.

   

Veillée

Le 11 décembre 2012

Mardi. Quelques heures de soleil, pendant la matinée, ont vite passé et maintenant nous voilà de nouveau sous la neige.

Chez les voisins, le vieux monsieur est mort. Il avait 91 ans. Nous avons participé à la veillée. Demain il y aura les obsèques. Pour la famille, c’est encore une occasion de se réunir et de faire certains choses ensemble: accueillir du monde, offrir à manger, rester ensemble après, se souvenir.

Marţi. Cîteva ore doar a ieşit soarele, în timpul dimineţii şi iată-ne din nou sub ninsoare.

La vecini, bătrînul domn a murit. Avea 91 de ani. Am fost la priveghi. Mîine va fi înmormîntarea. Pentru familie va fi încă un prilej de a se reuni, de a lucra împreună, de a primi lume, servi masa, a rămîne împreună după plecarea tuturor, amintiri.