Le 15 septembre 2011
Jeudi. Je regarde à la télé des fragments d’une comédie avec Bruce willis, je dis fragments parce que je m’endors de temps en temps, je suis un peu fatiguée et les comédies ne sont pas vraiment mes films préférés...
Je n’ai pas beaucoup travaillé aujourd’hui, seulement j’ai nettoyé la chambre de Liviu, qui a sortis ses tapis et c’est lui qui s’en occupe, mais passer l’aspirateur et laver un peu le plancher ce sont des choses que je fais mieux...
Au reste je me repose, je tricote, hier, j’ai réussi à tomber dans la rue comme une bête que je suis!!!
J’ai une petite blessure au front avec un gros bleu autour de l’oeil gauche, ce qui me suffit, je l’espère, pour cette année. Chaque année ou au moins chaque deuxième année, je fais ça. Je pense à mille choses au lieu de faire attention par où je marche...
Joi. Mă uit la tv, la o comedie cu Bruce Willis, de fapt fragmente doar fiindcă adorm din cînd în cînd, comediile nu sînt chiar preferatele mele...
Nu pot spune că-s obosită, n-am făcut mare lucru azi, am aspirat şi am şters puţin podelele în camera lui Liviu, care şi-a scos covoarele. Se ocupă el să le scuture şi să le pună la loc, dar aspiratul şi ştersul pe jos son lucruri pe care eu le fac mai bine, aşa mă păcăleşte el...
În rest mă odihnesc, tricotez, ieri mi-am făcut rost de o căzătură în plin centru, de m-am lovit la frunte şi la genunchi, iar azi mi s-a făcut o vînătaie de toată frumuseţea la ochiul stîng. Cred că-mi ajunge deocamdată, cad aşa ca prostu’, mereu, odată pe an sau măcar la doi ani, fiindcă mă gîndesc la o mie şi unul de lucruri, în loc să fiu atentă pe unde calc.
