Ça va

Le 14 janvier 2011

Vendredi. Les jours sont peut-être plus longs, mais on ne ressent pas cette chose, à cause du ciel couvert, brouillard, humidité. On sort à peine un quart d’heure et on rentre sans beaucoup de satisfaction...

Autrement, ça va.

Vineri. Poate că zilele încep să se lungească deja, dar nu prea se resimte acest lucru : cer întunecat, ceaţă, umiditate. Abia poţi să ieşi pentru un sfert de oră că te şi întorci nemulţumit...

Altfel, totul este bine. 

Ennuis

Le 13 janvier 2011

Jeudi. J’ai perdu la page d’aujourd’hui. Quel ennui! En tout cas c’était une journée pleine d’ennuis, j’étais en convalescence pour ainsi dire. Le temps misérable, pluie, neige, verglas ne permet pas sortir...

Quelques visites ne changent pas l’atmosphère, hier Sophie qui cherchait un modèle de broderie en point de croix, aujourd’hui, Ana qui a passé dire bonjour.

J’ai commencé un petit travail tricoté, mais je n’en ai pas grande envie...

Joi.Mi-am pierdut pagina de azi. Ce plictiseală!

În orice caz, a fost o zi plicticoasă, eram în convalescenţă, ca să zic aşa. Timpul mizerabil nu permitea să ieşi din casă: ploaie, zăpadă, polei...

Ceva vizite n-au schimbat prea multe, ieri Sofica era în căutare de un model de broderie în cruciuliţe, azi Ana a trecut să vadă ce mai fac.

Am început un lucruşor tricotat, dar nu prea am chef de lucru... 

Une fois par an...

Le 12 janvier 2011

Mercredi. J’ai dit « à mercredi », mais à la rencontre du dispensaire, pas à mon journal, mais me voilà en l’écrivant à peine aujourd’hui.

Hier, mardi, j’ai trouvé que c’est le moment de faire beaucoup de travail : j’ai fini mes travaux tricotés, le les ai lavés, mis dehors. J’ai nettoyé notre chambre : la poussière, les toiles d’araignée...L’ai fait une lessive et j’avais encore la barre à rideau. Je suis montée sur un tabouret, j’ai nettoyé la moitié, pour l’autre moitié j’ai mis le tabouret de l’autre côté et je suis tombée...Je m’arrange toujours de tomber un ou deux fois par an, parce que me cois jeune fille...Maintenant j’ai mal partout ! Mon épaule n’a pas été touché...Et, tout en pensant que c’est bien mardi...Quelle bêtise ! Un jour je vais me tuer !

Miercuri. Am zis eu » pe miercuri », dar nu jurnalului meu şi totuşi...

Ieri, marţi, m-am lansat în tot felul de treburi, de pare că eram tînără : am terminat nişte lucruri tricotate, le-am spălat, le-am pus afară la uscat, am făcut curat în cameră, după ce am facut ordine în cutia cu gheme, am spălat haine, am măturat pînzele de păianjen, am şters praful. Mai aveam galeria perdelei, care e o bară de metal : am urcat pe un taburet, am şters cu un burete ud şi apoi cu cîrpă uscată, că aşa sînt eu, meticuloasă.Ce să spun ! Am urcat cu toate kilogramele mele, pe un taburet, cînd sînt mai...raţională îmi fac un fel de scăriţă, cu un scăunel şi cu un taburet, acuma nuuuu, am curăţat galeria pînă la jumătate, am mutat taburetul mai încolo şi am căzut, dar am căzuuuut! Mi-am făcut rost de alte dureri. Aşa sînt eu, cad o dată sau de două ori pe an, dar ca lumea !!! Noroc că nu m-am lovit la umăr !!! Am acuma dureri peste tot...Era marţi şi mă gîndeam să nu încep alt lucru...Ce prostie !!! Am să mă omor într-o zi !!!

Soleil, brouillard...

Le 10 janvier 2011

Lundi. C’est un jour qui a commencé, après longtemps, avec du soleil, mais qui a finit avec du brouillard. Enfin, j’ai tricoté, j’ai fait queque chose à manger et vers le soir je suis sorti un peu, mais sans plaisir, à cause du temps. J’aurais dû passer au dispensaire, prendre les ordonnances, mais je savais que mon assistente travaillera demain et elles ont changeé...Jenica va travailler à peine mercredi, donc, à bientôt.

Luni. E o zi ce, după ceva vreme, a început cu soare, dar care s-a sfîşit cu ceaţă. În fine, am tricotat, am pregătit ceva de mîncare şi, spre seară, am ieşit un pic, dar fără plăcere, din cauza timpului...Am ratat pe asistenta care-mi scrie reţetele, ştiam că e de serviciu mîine, dar m-am înşelat, s-au schimbat turele. O voi căuta abia miercuri. Pe miercuri dară !

Brouillard...

Le 9 janvier 2011

Dimanche. Quel mauvais temps! Brouillard, pluie, ciel couvert. J’ai fait un petit tour, mais on marche difficilement, on glisse tout le temps...

À la maison on fait du français et de la musique...

Duminică. Ce timp urît! Ceaţă, ploaie, polei, cer acoperit. Am făcut un tur mic, dar mergeam foarte greu, alunecam deseori, de-abia am ajuns acasă...

Aici, am făcut de toate azi ieri :franceză, muzică...

Un blog génial

Le 8 janvier 2011

Samedi. Comme c’est l’hiver et comme il y a du verglas je ne peux pas sortir souvent. Alors je fais mon programme de chaque matin à mon aise : je me réveille à 7h, je prends une petite pilule et j’attends une heure avant de mettre quelque chose dans la bouche. A 8h je bois de l’eau, 4 verres, enfin je prends ma douche : exercices avec les bras sous la douche, bien entendu, pour mon épaule, ensuite massage et gym, des onguents, etc. je m’habille, je fais mon lit, je range un peu la chambre... Si une heure a passé après avoir bu de l’eau, je peux prendre mon petit déjeuner. Avant ou après le petit déjeuner il y a toujours un peu de temps pour lire mes messages, pour regardrer des diaporames ou pour lire d’autres blogs. J’ai un abonnement à un blog français qui est génial : http://www.tronchesdecake.com/article-la-dictature-des-branleurs-64515059.html . Exactement à cette adresse il y a un article qui m’a fait rire et qui m’a fait pleurer. J’ai eu l’envie de le montrer à tous mes amis et à tous mes lecteurs.

Sîmbătă. Cum este iarnă şi polei nu pot să ies deseori, aşadar îmi fac programul de dimineaţă pe în- delete. Astfel, mă trezesc pe la 7^oo, îmi iau o pilulă, după care nu am voie să-nghit nimic o oră, după oră mă scol de-a binelea, beau apă, 4 pahare, după care iarăşi nu înghit nimica, îmi fac duş, exerciţii pentru umăr sub duş, apoi, masaj, gimnastică pe uscat, unguente pentru umăr, se-nţelege, mă-mbrac, fac patul, fac ordine prin cameră. Dacă a trecut o oră de cînd am băut apa, pot să-mi iau micul dejun. Înainte sau după se găseşte un pic de timp pentru a-mi citi mesajele, pentru a privi diaporame sau a citi alte bloguri. Am un abonament la un blog francez care este genial: http://www.tronchesdecake.com/article-la-dictature-des-branleurs-64515059.html Exact la această adresă, am găsit azi un articol care m-a făcut să rîd şi să plîng în acelaşi timp. Am dorit să-l arăt tuturor prietenilor şi cititorilor mei.

La St. Jean

Le 7 janvier 2011

Vendredi. C’est la fête du St. Jean. Dernièrement, les jeunes du village organisent un bal à l’occasion de cette fête. Liviu y a été un peu le soir, mais il n’est pas resté que très peu de temps, pour voir quelle sorte de musique il y avait, c’était une troupe d’Arad. Il ne pouvait pas me dire s’il y avait beaucoup de monde, si c’était bien réussi, seulement aujourd’hui, je viens d’apprendre des détails, car j’ai eu la visite d’une femme du village, Mărioara, une ancienne élève qui a un fils, qui, lui avait participé. Il y a eu beaucoup de monde, la fête a duré jusqu’au matin.

J’ai eu une très agréable surprise, aujourd’hui : un commentaire sur mon blog en finlandais. Le blogeur s’appelle Teuvo Vehkalahti et a un très bon blog avec des merveilleuses photos de son pays...Cela m’a fait vraiment un très grand plaisir ! Merci M. Teuvo!

Vineri. Este Sf.Ioan. În ultima vreme, tinerii din sat organizează un bal cu această ocazie. Liviu a fost pe acolo un pic, aseară, să vadă ce muzică este, nu a stat decît puţin, aşa că nu prea avea ce  detalii să-mi spună, doar că era o trupă din Arad, dar tocmai am aflat azi, de la o femeie din sat, care a trecut pe aici, că balul a fost reuşit, lume multă şi a durat pînă dimineaţă.

Eu am avut o foarte agreabilă surpriză astăzi : un comentariu pe blogul meu în finlandeză. Bloger-ulse numeşte Teuvo Vehkalahti şi are un excelent blog cu fotografii foarte frumoase din ţara sa...Mi-a făcut, într-adevăr, mare plăcere. Mulţumesc domnule Teuvo ! (photo: Cătălin Belei)


http://ttvehkalahti.blogspot.com/