On va mieux

Le 7 octobre 2010

Jeudi. Je devrais écrire une longue histoire, depuis trois quatre jours, je n’ai plus écrit mon journal, plus précisement depuis dimanche... Aujourd’hui, je me sens plus en forme: j’ai arrosé les fleurs, j’ai fait une lessive, j’ai nettoyé la maison en me reposant de temps en temps et même je suis sortie un peu pour admirer les travaux de la maison Căleteanu, nos voisins. Vraiment, je vais un peu mieux, mais ça, depuis que j’ai mis des compresses avec “les gouttes suedoises” sur toutes les trois articulations de la main, mais à tour de rôle, parce que c’est embarrassant de passer des heures avec des bandages.

 

Joi. Ar trebui să scriu o poveste lungă, n-am mai scris jurnalul de vreo trei patru zile, ,mai precis de duminică, dar ar fi prea plicticos...Azi, mă simt mai în formă: am udat florile, am spălat nişte haine, am făcut curăţenie în casă odihnindu-mă din cînd în cînd şi chiar am ieşit puţin să admir lucrările de la casa Căleteanu, vecinii noştri. Într-adevăr sînt ceva mai bine, dar asta de cînd mi-am pus comprese cu “picăturile suedeze” la toate trei articulaţiile de la mînă, dar pe rînd, pentru că este foarte enervant să stau bandajată ore întregi.

La foire d'octobre

Le 3 octobre 2010

Dimanche. Il n’y a pas eu une grande foire. Je suis allée seulement pour acheter de noix. Nous aimons manger des noix neuves et on a fait une commande dimanche passé.

Il n’a pas encore gelé, mais la première nuit avec du ciel bleu il n’y aura plus des fleurs dans mon allée.

Duminică. N-a fost mare tîrg. Eu m-am dus doar ca să cumpăr nişte nuci de anul acesta, acum e momentul cînd ne place să mîncăm nuci, pînă sînt crude şi chiar am făcut o comandă duminica trecută.

N-a brumat încă, dar în prima noapte cu cer senin nu vor mai fi flori pe aleea mea.

Fin de semaine debut du mois

Le 2 octobre 2010

Samedi. Chacun ses occupations, Liviu va au mariage de Crina,(ce n’est pas la même dont je parlais il y a quelque temps), il y va avec Călin, moi j’attends Martin qui nous rend une petite visite.

Sîmbătă. Fiecare cu ocupaţiile sale: Liviu merge la nunta Crinei,( nu-i aceeaşi despre care vorbeam într-o postare, nu demult), merge cu Călin. Eu îl aştept pe Martin care ne face azi o scurtă vizită.

Valentin

Des gens à l'enterrement. Lucica et ce qu'il lui reste.

Automne

Le 1^-er octobre 2010

Vendredi. L’automne bat son plein, hier soir il faisait assez froid pour pouvoir s’imaginer un important gel blanc couvrant la terre, les plantes, les fleurs, mais après minuit quand il faisait +1,9^o C, un gros brouillard est descendu et les effets du froid ont été anéantis. Heureusement! Vraiment, hier soir, j’ai eu tant de choses à faire que, je n’ai pas eu le temps de penser à mes plantes. J’étais tellement inquiètte, qu’à une heure de la nuit je suis sortie pour voir qu’est-ce qui se passe et alors j’ai vu  le brouillard et j’ai pu dormir...

Vineri. Toamna este în toi, aseară, era chiar frig de-ţi puteai imagina ce brumă groasă urma să acopere peste noapte pămîntul, plantele, florile, dar după miezul nopţii cînd temperatura coborîse deja la +1,9^o C, s-a lăsat deodată o ceaţă groasă peste lume şi atunci efectele dezastruoase ale frigului au fost mult atenuate. Din fericire! Într-adevăr, aseară am avut atîtea de făcut încît n-am mavut timp nici să mă gîndesc la florile mele. Pe la ora unu noaptea, eram atît de îngrijorată, încît am ieşit să văd ce se petrece, am văzut ceaţa şi astfel am putut dormi.

Il va geler blanc

Le 30 septembre 2010

Jeudi. Je travaille dans le garde-manger, il m’a fallu du courage pour commencer. J’ai tout enlevé, nettoyer et j’ai encore à remettre le tout à la bonne place. Je ne dois pas forcer ma main, mais ça va...Il fait froid, pendant la nuit il va gelé blanc, probablement.

Le soir nous allons à la veillée de Valentin.

Joi. Lucrez în cămară, mi-a trebuit curaj ca să-ncep. Am scos tot, am curăţat şi acuma trebuie să pun totul la loc. Nu am voie să-mi obosesc mîna, dar merge... E frig. La noapte va bruma, probabil...

Seara mergem în priveghi la Valentin.

Valentin

Toujours mercredi. Le fils aîné de notre voisine, Lucica est mort. Cela est arrivé pendant que sa mère, arrivée avec le premier autobus d’Alba Iulia, était à l’école cherchant des documents pour des formalités d’hospitalisation. Dommage, il était encore jeune! Encore dommage: il est mort après quatre mois de l’enterrement de son frère cadet!

Tot miercuri. Totuşi Valentin Popa, fiul cel mai mare al Lucicăi, s-a prăpădit. A murit azi dimineaţă în timp ce Lucica, abia sosită de la Alba Iulia, s-a dus la şcoală, pentru a lua ceva acte pentru formalităţi de spitalizare. Păcat, era încă tînăr! Şi din nou păcat: a murit la patru luni după fratele său mai mic!