Le fuseau

Le 24 mai 2010

Lundi.Enfin, j’ai trouvé chez les voisines un fuseau pour retordre un peu la laine pour les bas. Aujourd’hui, je ne peux pas m’en occuper, mais demain...

Nous avons fait un petit tour de l’autre côté de la montagne, le chemin n’est pas si bon, comme toujours après les neiges de l’hiver...

Luni. În sfîrşit, am găsit un fus pe la vecine pentru a răsuci un pic lîna de ciorapi. Azi, nu, dar de mîine.

Am făcut un tur de cealaltă parte a muntelui, drumul nu este prea bun, ca-ntotdeauna după zăpezile iernii...

La colline de Tuluceşti

Le 23 mai 2010
Dimanche. Pentecôte.” La Pentecôte est la célébration du Saint Esprit. Si le corps de Jésus n'est plus, son esprit demeure. Pour toujours. Ad vitam æternam.”

J’ai fait une promenade sur la colline de Tuluceşti avec mes voisins Aurica et Teofil. Il a fait une journée très belle, un peu fraîche, surtout le matin, mais ensoleillée. Nous sommes montés jusqu’en haut sur la colline où Teofil a une maison en bois héritée de ses parents, lui étant un des Tuluceşti, c’est-à-dire un des membres de cette famille des Motzi dont un des ancêtres était surnommé Tuluc ( on prononce Toulouc). Nous avons visité la maison, abandonnée depuis quelques années, mais en train d’être réamenagée et on est descendu en s’arrêtant à leur chalet, au bord de l’Arieş, construit par Teofil même les derniers dix ans, en jouant aux constructeurs avec Aurica, sa femme.

Duminică. Rusalii. “ La Rusalii se celebrează pogorîrea Sfîntului Duh. Corpul lui IIsus nu mai este, dar Spiritul lui rămîne. Pentru totdeauna. Ad vitam aeternam.”

Am făcut o plimbare pe Dealul Tuluceştilor împreună cu vecinii mei Aurica şi Teofil. A fost o zi foarte frumoasă, poate un pic mai rece dimineaţă, dar însorită în rest. Am urcat pînă în vîrful dealului unde Teofil are o casă moştenită de la părinţi el fiind unul dintre Tuluceşti, o familie de moţi din care un strămoş era poreclit Tuluc. Am vizitat casa, abandonată de cîţiva ani dar în curs de reamenajare în prezent şi am coborît oprindu-ne la cabana lor de lemn, de pe malul Arieşului, construită de Teofil însuşi ca-ntr-o joacă de-a constructorii împreună cu Aurica, soţia sa.

Je n’ai pas un sens de la poésie, donc je ne peux pas saisir d’un coup le sens profond d’un poème. Hier, j’en ai reçu un de Ligia, une de mes princesses. Je l’ai lu plusieurs fois pour le comprendre et je suis émerveillée, mais je ne peux pas me hasarder le traduire en français.

Nu prea am un simţ al poeziei, chiar nu sînt în stare să sesizez dintr-o dată înţelesul profund al unui poem. Ieri, am primit unul de la Ligia, una dintre prinţesele mele (fostele colege de facultate),l-am citit-o de mai multe ori şi am rămas în admiraţie, dar nu mă pot hazarda să-l traduc în franceză. Iată-l:
Ligia Gicovan

poezie

ce era la mine dragoste,înalt

la tine-i micime la tine-i păcat

marii şi nvăţaţii erau sus la mine

micii şi curaţii la tine-n mărire

argint era pâinea,nu Cuvântul Tău

sete inversată dinspre drum spre hău

semnul de idee nu era idee
dar sub rele multe am găsit o cheie

Ruga Dumnezee

ce era la mine,şterge-mi,e noroi

Doamne,fă-mi să fie totul ca la Voi...

A Year in Provence, by Peter Mayle

Samedi toujours.

Je suis en train de lire Peter Mayle, Une année en Provence (A Year in Provence). Béatrice m’a donné plusieurs livres. Elle s’est rappelée que l’an dernier elle avait vu ce livre dans ma bibliothèque, mais  la version anglaise, alors elle m’a apporté une traduction en français, par Jean Rosenthal. Il paraît que les Français ont beaucoup apprécié ce livre qui a connu en France un succès sans précédent. L’auteur, un Britannique, installé dans l’ensolleillée Provence a écrit aussi “Provence toujours” et “Hôtel Pastis”.

Tocmai citesc Peter Mayle, Un an în Provenţa(A Year in Provence). Béatrice mi-a dat mai multe cărţi. Şi-a amintit chiar, că anul trecut, văzuse în biblioteca mea această carte, dar versiunea engleză, aşa că mi-a adus o traducere în franceză de Jean Rosenthal. Se pare că francezii au apreciat mult cartea, care, de altfel, a cunoscut în Franţa un succes fără precedent. Autorul, un britanic, instalat în însorita Provenţă a mai scris “Tot Provenţa” şi “Hotel Pastis”. 

Travaux en fin de semaine

Le 22 mai 2010

Samedi a commencé avec du soleil et a fini avec de la pluie. Entre ces deux moments, nous avons travaillé un peu tous les deux: Liviu a réparé, en fin, la faux éléctrique, donc je peux m’occuper des herbes.

Pendant la nuit, moi, je n’ai pas bien dormi, je me suis réveilée à 5h du matin et j’ai dévidé la laine pour les bas. Plus tard, j’ai lavé deux tapis, les plus petits pour m’entraîner. Le temps s’est gâté. Je ne pouvais pas laver autre tapis plus grand parce que il ne sèche pas avec ce temps...Alors, je suis entrée dans la cuisine et j’ai préparé un potage de laitues.

 

Sîmbăta aceasta a început cu soare şi s-a terminat cu ploaie. Între aceste două momente, am lucrat un pic amîndoi. Liviu a reparat, în fine, coasa electrică, deci ma pot ocupa de iarba de pe alee. În timpul nopţii, eu am dormit prost, m-am trezit la ora 5 dimineaţa şi, pentru că nu erau şanse să adorm, am terminat de făcut gheme lîna pentru ciorapi. Mai tîrziu, am spălat două covoare, cele mai mici, pentru antrenament. Unul mai mare, nu s-ar usca, timpul s-a stricat spre seară...Atunci, am intrat în bucătărie şi am facut o ciorbă de salată verde, pentru mîine.

  

Fête

Le 21 mai 2010

Vendredi. Jour férié, les Saints Empéreurs Constantin et Hélène. On ne peut pas travailler aujourd’hui.

Je n’ai pas encore fini ma broderie, et je n’ai pas fini avec la laine pour les bas.

Hier, la VIII-e a fini le cycle d’enseignement et ils ont eu “le banquet” dans une pension, “Casa moţului”.

Je n’ai pas participé, je n’ai pas eu envie d’y aller. Liviu est le prof principal et il était obligé, c’était une fête réussie, il m’a dit après.

Vineri. Sărbătoare, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Nu se lucrează.

Nu mi-am terminat broderia şi n-am terminat cu lîna pentru ciorapi.

Ieri, clasa a VIII-a au încheiat  ciclul de învăţămînt, au avut “banchetul” într-o pensiune, Casa moţului. Eu nu am participat, nu am avut chef să merg acolo. Liviu este dirigintele, a fost obligat. A fost o petrecere reuşită, mi-a spus el după aceea.

Projets

Le 20 mai 2010

Jeudi. Claude et Béatrice sont partis, comme prévu, environ 9h du matin.

Je ne me dépèche pas avec la chambre, la remettre en ordre, changer le linge...il n’y a pas de visiteurs en vue, j’ai envie de faire une petite broderie, dessinée par moi même. En plus, je voudrais tricoter des bas, comme je leur ai promis, à Claude et à Béatrice. J’aurais pu le faire avant qu’ils arrivent, j’avais assez de temps, mais, vraiment ça m’avais été impossible: j’avais autre chose en tête, autres projets. Maintenant, j’aimerais le faire, mais il me faut préparer le matériel, les outils.

Joi. Claude şi Béatrice au plecat, aşa cum îşi propuseseră,în jur de ora 9⁰⁰ dimineaţa.

Nu mă grăbesc cu camera, s-o pun în ordine, să schimb lenjeria...nu am vizitatori în vedere, am chef să realizez o mică broderie, desenată chiar de mine, dar absolut minusculă. În plus, ar trebui să tricotez nişte ciorapi, cum le-am promis lui Claude şi Béatrice. Mă gîndisem la asta cînd m-au contactat ca să-şi anunţe sosirea, chiar aveam timpul necesar pentru a face ciorapii, dar, mi-a fost cu adevărat imposibil, aveam altele în minte, ce mai, nu eravremea lor...Acum aş avea chef de lucru, am să-mi pregătesc materialele şi uneltele. 

Programme léger

Le 19 mai 2010

Mercredi. Claude et Béatrice se proposent un programme léger, pour aujourd’hui. Un long voyage les attend. Ils veulent partir demain pendant la matinée.

Miercuri. Claude şi Béatrice îşi propun un program lejer pentru astăzi. O călătorie lungă îi aşteaptă. Pleacă mîine, în timpul dimineţii.