Lucru de mînă

Vu du haut

Le 19 janvier 2010

Mardi. Hier, j’ai commencé une petite broderie en point de croix, pour confectionner un petit sac et je l’ai fini aujourd’hui.

Pendant la matinée, j’ai fait une promenade plus longue que d’habitude, je suis montée sur la colline des Tuluceşti. C’est ainsi que j’ai vu qu’il y a une grande difference entre les versants nordiques bien couverts d’une couche de neige et ceux orientés vers le Sud, où la neige a complètement disparu. Vu du haut le Centre de la commune est bien coloré, aggloméré, sale, laid...

Marţi. Ieri, am început o broderie în cruciuliţe pentru a confecţiona un săculeţ şi am terminat lucrul astăzi.

Către amiază, am făcut o plimbare mai lungă decît de obicei, am urcat pe dealul Tuluceştilor. Aşa am putut vedea ca e mare diferenţă între versanţii nordici, bine acoperiţi de un strat de zăpadă şi cei orientaţi către sud, unde zăpada a dispărut complet. Văzut de sus, centrul comunei este foarte colorat, aglomerat, murdar şi urît.

Début de semaine

Le 18 janvier 2010

Lundi. Belle journée aujourd’hui aussi, pas si ensoleillée, même il a neigé un très petit peu, qu’on n’oublie pas que c’est l’hiver.

Je suis sortie pour aller à la l’office de Poste, payer des factures et envoyer un petit colis à Breaza. Ensuite j’ai fait quelques pas jusqu’au pont de Culuşe, je dois apprendre l’histoire de ce nom...

Luni. Frumoasă zi, nu chiar atît de însorită, chiar a nins foarte puţin, doar atît cît să nu uităm că e iarnă.

Am ieşit pentru a merge pînă la poştă să plătesc nişte facturi şi să trimit un pachet la Breaza. Apoi am făcut cîţiva paşi pînă la pod la Culuşe, ar trebui să aflu cumva povestea acestui nume...

Encore une belle journée

Le 17 janvier 2010

Dimanche. Encore une belle journée et encore quelques photos de la Vallée.

Le soir une belle surprise: encore un contact avec une ancienne camarade de fac. Cette fois c’est Veronica Anuşca qui m’a appellé...Ce sont vraiment touchantes, les conversations avec elles...Apprendre après 39 ans qu’est-ce que chaqune a fait, comment elles s’appellent, si elles sont à la retraite, si elles ont des enfants, de petits enfants. C’est extraordinaire!

Duminică. Încă o zi frumoasă şi încă nişte fotografii de pe Vale.

Seara, o frumoasă surpriză:încă un contact cu o fostă colegă de facultate. De data aceasta, m-a sunat Veronica Anuşcă... Sînt cu adevărat emoţionante aceste convorbiri cu fostele colege de facultate...Să afli după 39 de ani ce a devenit fiecare, cum se numeşte, dacă are copii, nepoţi, dacă sînt pensionare. Este extraordinar!

Les Petruse

Le 16 janvier 2010

Samedi. Hier, vraiment il a fait très beau, la route absolument séchée, pas trop de circulation. Je me suis promenée jusque chez les Petruse. Il y avait Zoriţa qui tricotait à sa place habituelle, à côté du poêle, dans la petite maison en bois qui avait été construite autrefois comme cuisine d’été, où il fait toujours chaud et il y a toujours quelque chose de bon à manger ou à boire, il y avait Marioara qui consultait un grand dictionnaire dans sa chambre de la plus vieille de leurs maisons et Mona qui travaillait devant l’ordinateur, dans l’autre maison. Il y a chez eux maintenant 5 maisons differentes sans plus parler de la petite cabane en bois et de la chambre au dessus le garage de Mona. On a visité la dernière, la grande maison qu’elles, les femmes Petruse, viennent de finir en décembre.

Sîmbătă. Ieri, a fost într-adevăr, un timp foarte frumos, însorit, drumul absolut uscat şi făra prea multă circulaţie. M-am plimbat pînă la famlia Petruse. Era acolo Zoriţa, care tricota la locul ei obişnuit, lîngă sobă, în căsuţa de lemn în care instalaseră cîndva bucătăria de vară, o încăpere întotdeauna caldă, unde se găseşte mereu ceva bun de mîncat sau de băut, Mărioara, care consulta un dicţionar în camera ei din casa cea mai veche şi Mona care lucra ceva în faţa calculatorului în cea de-a doua casă a lor dacă e s-o luăm în ordinea în care au fost construite şi amenajate. Există la ele, la femeile Petruse, acum, în acest moment, 5 case diferite făra a lua în calcul micuţa cabană de lemn sau cea de deasupra garajului lui Mona...Am vizitat casa cea mare, pe care ele tocmai au termint-o în decembrie.

Le long de l'Arieş

Le 15 janvier 2010

Vendredi. Journée ensoleillée. Je vais prendre quelques photos, par ici le long de la route...Autrement-dit, je vais faire une promenade cet après-midi.

Vineri. Zi însorită. Voi face nişte poze, pe aici, de-a lungul drumului...Altfel-spus, voi face o plimbare în această după-amiază.

Jimmy the best

Le 14 janvier 2010

Jeudi. Je suis allée à Cîmpeni pour voir comment et combien passer une assurance auto pour notre Opel Corsa, aussi pour faire des photos d’un baptême chez Jimmy le photographe, le meilleur de la vallée et pour faire des courses, bien entendu...

Joi. Am mers la Cîmpeni pentru a vedea cum şi cît îmi trebuie pentru o asigurare auto pentru micuţa noastră Opel Corsa, pentru a face nişte fotografii de la un botez, la Jimmy fotograful cel mai bun de pe vale şi pentru ceva cumpărături, bineînţeles...