Lundi. Avec le linge mis dans la machine à laver, j'ai fait tout ce que j'avais dans ma liste de travaux pour la journée. Ce n'était pas grande chose, mais j'ai tout fait: une commande à une pharmacie online, la visite mensuelle chez ma pharmacienne locale, des courses dans les magasins alimentaires et nonalimentaires et la lessive. En plus je dois passer l'aspirateur plusieurs fois par jour jusqu'à ce que l'on finit avec le bois, car tout le temps on fait entrer la sciure dans le salon.
Hier, dimanche en fin d'après-midi on s'est réuni à la Maison de la Paroise pour boire un thé à l'occasion de la 60-e anniversaire de Mariana Chișu. Ce jour-ci, ce sont ses filles qui lui ont préparé les surprises entre lesquelles une petite réunion des voisines et amies dans la grande cuisine où on l'aidaient autrefois à préparer les festins d'après les messes des grandes fêtes organisées par la Paroise sous le pastorat de son cher mari, Bazil, l'ancien pope.
Vraiment elle avait l'air bien surprise en nous voyant. Marioara qui habite le plus loin est arrivée plus tôt( vieilles habitudes), ensuite c'étaient nous trois, Jeanne, Aurica et moi, les voisines d'appartement, car avant, la famille du pope habitait dans un des quatre appartements du „bloc”, ensuite il y a eu Dorica Jurj l'institutrice et Olga, c'est-à-dire, mademoiselle Eugenia Oarga, ancien prof de biologie et grande amie de la famille. Il y avait la doctoresse de la commune avec son mari et leurs enfants, mais ils ont passé tout le temps dans le grand hall de la maison devenu depuis le début le salon et où il y avait la télé.
Une soirée agréable, du bon thé ou du bon café, d'éxcellents gâteaux, des liqueurs fines et surtout des souvenirs.
Luni. Cu rufele pe care le-am pus în mașina de spălat am făcut tot ce aveam în lista mea de lucrări zilnice. Nu cine știe ce, dar chiar le-am făcut pe toate: o comandă la o farmacie online, un drum la farmacia noastră locală, unul la magazinele alimentare și nealimentare și haine la spălat.În plus, pînă la terminarea lemnelor de tăiat și aranjat, trebuie să aspir mereu, pentru că aducem rumeguș în casă.
Ieri, duminică spre seară, pe la 5, am fost la o petrecere, la un ceai, la Casa Parohială cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Marianei Chișu. În această zi, fiicele sale i-au pregătit surprizele, între care și o mică reuniune cu vecinele și prietenele, în bucătăria cea mare unde o ajutam odinioară să pregătească ospețele de după slujbă la marile sărbători ale Parohiei păstorite de dragul său soț, care a fost preotul Bazil. Mărioara, care locuiește mai departe, a sosit prima, ca pe vremuri. Apoi noi trei: Jeana, Aurica, eu, vecinele de apartament, vreau să spun că, înainte familia preotului locuia într-unul din cele patru apartamente de la „bloc”, după care au mai venit Dorica Jurj, învățătoarea și Olga, adică domnișoara Eugenia Oarga, fostă profă de biologie, mare prietenă a familiei. Mai era acolo doctorița comunală cu soțul și copiii lor, dar ei au stat în holul devenit încă de la bun început, salonul casei, unde se află și televizorul.
A fost o seară plăcută cu ceai bun sau cafea bună, cu excelente prăjituri, lichioruri fine și mai ales cu frumoase amintiri.
