Friday, March 1, 2013

Mărţişor de nouveau


Le 1-er Mars 2013

Vendredi. Il est presque 5h  du matin, je ne peux pas dormir. Je ne vais pas mieux, Liviu prend des anthybiotiques. Tout sorte de souvenirs me passent par la tête, je commence à sentir que je perds le temps, ce qui est vraiment drôle. On perd le temps dans le lit pendant la nuit, quand on s’est mis là pour dormir!!! En plus, j’ai peur que je dérange.

Ces jours qui viennent de passer, à l’école a eu lieu quelque chose de spécial, un garçon d’un des villages de la commune, avec un bouquet de fleurs a demandé la main d’une jeune fille de lycée, d’une des classes terminales. Malheureusement, tout le monde n’a pas apprécié, il y en qui ont critiqué. Je trouve qu’ils étaient jaloux. Je blague.

Vineri. Este aproape ora 5oo dimineaţa, nu pot să dorm. Nu sînt mai bine, Liviu ia antibiotice. Tot felul de amintiri îmi trec prin cap, încep să simt că-mi pierd timpul, ceea ce-i chiar caraghios. Să pierzi timpul în pat cînd te-ai pus acolo să dormi, mă mai tem şi să nu deranjez cu fîţîiala mea prin casă de colo-colo.
În aceste zile de sfîrşit de februarie, la şcoală, a avut loc ceva cu totul special, un băiat dintr-un sat din comună, cu un buchet de flori în mînă, a cerut mîna unei tinere dintr-una din clasele terminale. Din păcate, nu toată lumea a apreciat, unii au criticat. Eu cred că erau geloşi. Glumesc.

  

3 comments:

  1. Hai să fim cinstiţi: unii, chiar profesori, sînt foarte proşti, nişte nenorociţi care se cred mari şi tari la catedră, care au rămas înţepeniţi în epoca lui "magister dixit"A1

    ReplyDelete
  2. Cam aşa, cam aşa! Merci, draga mea!

    ReplyDelete