Dimanche. Je disais qu'ils sont allés à Groapa Ruginoasă avec Elisa. Il y avait des mirtilles.
Duminică. Ziceam că s-au dus la Groapa Ruginoasă cu Elisa. Erau afine.
duminică, 26 iulie 2015
Groapa Ruginoasă-les photos de Dan-Martin
Le 26 juillet 2015
Dimanche. Je disais qu'ils sont allés à Groapa Ruginoasă avec Elisa. Il y avait des mirtilles.
Duminică. Ziceam că s-au dus la Groapa Ruginoasă cu Elisa. Erau afine.
Dimanche. Je disais qu'ils sont allés à Groapa Ruginoasă avec Elisa. Il y avait des mirtilles.
Duminică. Ziceam că s-au dus la Groapa Ruginoasă cu Elisa. Erau afine.
sâmbătă, 25 iulie 2015
Happy birthday, son!
Le 25 juillet 2015
Samedi. Anniversaire
Il est 14:00h. Je mets la table seulement pour moi. Les autres ne sont pas là, Liviu est par ici, quelque part, Dan-Martin et les siens sont à Groapa Ruginoasa, Liviuț voyage, probablement, vers la maison. Boni, lui il va fêter son anniversaire de l'autre côté de l'ocean, en Utah. Je mange du chou farci, "sarmale", que j'ai préparé du dernier chou trouvé dans le petit
tonneau et je pense aux temps passés.
Il y a 44 ans, à cette heure-ci, mon fils avait déjà quelques heures de vie. Il était un peu trop petit, 1750 g, mais il était vigoureux, ainsi m'avait dit le docteur qui m'avait assisté, Alexandrescu, de son nom, un jeune homme encore qui venait de rentrer de ses vacances, bronzé et bien en forme. Lui, comme l'autre monsieur, qu'on avait rencontré en tram, en rentrant à la maison ont été de vraies fées qui président à la naissance d'un enfant. Ce vieux monsieur a regardé mon enfant et m'avait dit qu'il avait une forte personnalité.
A l'époque, nous habitions dans le quartier de Rahova, 24, rue de Delureni, chez une vendeuse de magasin alimentaire, Nina, jeune, divorcée, entourée d'une nombreuse famille dont quelques membres je ne peux pas oublier: grand-mère,Mamaie et sa soeur, tante Anicuța, grand-père, Tataie et ceux de la cour voisine, la soeur de
Nina ses enfants, et le monsieur. Chez Nina, il y avait encore deux jeunes filles, ouvrières dans une fabrique quelque part dans la Capitale.
Nina nous apportait chaque soir une grande pastèque. C'était le dessert du soir, qu'elle nous offrait à tous.
Sîmbătă. Aniversare
Este ora 14:00. Pun masa doar pentru mine. Ceilalți nu sînt aici, Liviu e pe undeva, Dan-Martin și ai săi au plecat la Groapa Ruginoasă, Liviuț călătorește, probabil, spre acasă. Boni sărbătorește aniversarea lui la el acasă, dincolo de ocean, în Utah. Eu mănînc sarmale, le-am făcut cu ultima varză murată care mai era în butoi și mă gîndesc la vremuri trecute.
Acum 44 de ani, la ora asta, fiul meu avea deja cîteva ore de viață. Era un pic prea mic, 1750 g, dar era viguros, așa îmi spusese doctorul care m-a asistat, Alexandrescu îl chema, un tînăr încă ce tocmai se întorsese din concediu, bronzat și bine dispus. El, ca și celălalt domn, mai bătrîn pe care-l întîlnisem în tramvai la întoarcerea acasă au fost ca niște adevărate ursitoare. Domnul cel bătrîn s-a uitat la copilul meu și a spus că are o personalitate puternică.
La vremea aceea locuiam în cartierul Rahova, pe strada Delureni, nr. 20sau 24, la o vînzătoare într-un magazin alimentar, Nina, tînără, divorțată înconjurată de o familie numeroasă, ai cărei membri mi-au rămas în memorie, unii dintre ei sînt de neuitat: Bunica, Mamaie, cu sora ei tanti Anicuța, bunicul, Tataie și cei din curtea vecină, sora Ninei cu familia ei, copiii și domnul. La Nina mai ședeau niște fete, muncitoare la una dintre fabricile Capitalei.
În fiecare seară, Nina ne aducea o lebeniță mare pe care ne-o oferea tuturor drept desert după cină.
Samedi. Anniversaire
Il est 14:00h. Je mets la table seulement pour moi. Les autres ne sont pas là, Liviu est par ici, quelque part, Dan-Martin et les siens sont à Groapa Ruginoasa, Liviuț voyage, probablement, vers la maison. Boni, lui il va fêter son anniversaire de l'autre côté de l'ocean, en Utah. Je mange du chou farci, "sarmale", que j'ai préparé du dernier chou trouvé dans le petit
Il y a 44 ans, à cette heure-ci, mon fils avait déjà quelques heures de vie. Il était un peu trop petit, 1750 g, mais il était vigoureux, ainsi m'avait dit le docteur qui m'avait assisté, Alexandrescu, de son nom, un jeune homme encore qui venait de rentrer de ses vacances, bronzé et bien en forme. Lui, comme l'autre monsieur, qu'on avait rencontré en tram, en rentrant à la maison ont été de vraies fées qui président à la naissance d'un enfant. Ce vieux monsieur a regardé mon enfant et m'avait dit qu'il avait une forte personnalité.
A l'époque, nous habitions dans le quartier de Rahova, 24, rue de Delureni, chez une vendeuse de magasin alimentaire, Nina, jeune, divorcée, entourée d'une nombreuse famille dont quelques membres je ne peux pas oublier: grand-mère,Mamaie et sa soeur, tante Anicuța, grand-père, Tataie et ceux de la cour voisine, la soeur de
Nina nous apportait chaque soir une grande pastèque. C'était le dessert du soir, qu'elle nous offrait à tous.
Sîmbătă. Aniversare
Este ora 14:00. Pun masa doar pentru mine. Ceilalți nu sînt aici, Liviu e pe undeva, Dan-Martin și ai săi au plecat la Groapa Ruginoasă, Liviuț călătorește, probabil, spre acasă. Boni sărbătorește aniversarea lui la el acasă, dincolo de ocean, în Utah. Eu mănînc sarmale, le-am făcut cu ultima varză murată care mai era în butoi și mă gîndesc la vremuri trecute.
Acum 44 de ani, la ora asta, fiul meu avea deja cîteva ore de viață. Era un pic prea mic, 1750 g, dar era viguros, așa îmi spusese doctorul care m-a asistat, Alexandrescu îl chema, un tînăr încă ce tocmai se întorsese din concediu, bronzat și bine dispus. El, ca și celălalt domn, mai bătrîn pe care-l întîlnisem în tramvai la întoarcerea acasă au fost ca niște adevărate ursitoare. Domnul cel bătrîn s-a uitat la copilul meu și a spus că are o personalitate puternică.
La vremea aceea locuiam în cartierul Rahova, pe strada Delureni, nr. 20sau 24, la o vînzătoare într-un magazin alimentar, Nina, tînără, divorțată înconjurată de o familie numeroasă, ai cărei membri mi-au rămas în memorie, unii dintre ei sînt de neuitat: Bunica, Mamaie, cu sora ei tanti Anicuța, bunicul, Tataie și cei din curtea vecină, sora Ninei cu familia ei, copiii și domnul. La Nina mai ședeau niște fete, muncitoare la una dintre fabricile Capitalei.
În fiecare seară, Nina ne aducea o lebeniță mare pe care ne-o oferea tuturor drept desert după cină.
photo: https://goo.gl/gNaept
joi, 23 iulie 2015
Enfin, des géraniums...
Le 23 juillet 2015
Jeudi. Que de choses à faire chaque jour! Arroser le jardin aussi...Enfin, j'ai des géraniums fleuris...
Joi. Ce de treburi de făcut în fiecare zi! Udat grădina de asemenea...În sfîrșit, am mușcate înflorite...
Jeudi. Que de choses à faire chaque jour! Arroser le jardin aussi...Enfin, j'ai des géraniums fleuris...Joi. Ce de treburi de făcut în fiecare zi! Udat grădina de asemenea...În sfîrșit, am mușcate înflorite...
luni, 20 iulie 2015
La St Elie/ St. Ilie
Le 20 juillet 2015
Lundi. La journée a bien commencé comme une belle journée d'été. L'après-midi il a plu, il y a eu du tout: pluie, vent, éclairs, tonnerres, glace.
A cinq heures de l'après-midi, le soleil est revenu...
Luni. Ziua a început bine, ca o frumoasă zi de vară. După amiază a plouat, chiar cu de toate: ploaie, vînt, fulgere, tunete, ghiață.
Pe la ora 5:00, soarele a revenit...
Lundi. La journée a bien commencé comme une belle journée d'été. L'après-midi il a plu, il y a eu du tout: pluie, vent, éclairs, tonnerres, glace.
A cinq heures de l'après-midi, le soleil est revenu...
Luni. Ziua a început bine, ca o frumoasă zi de vară. După amiază a plouat, chiar cu de toate: ploaie, vînt, fulgere, tunete, ghiață.
Pe la ora 5:00, soarele a revenit...
sâmbătă, 18 iulie 2015
vineri, 17 iulie 2015
Enfin, le bois de chauffage
Le 17 juillet 2015
Vendredi. Le jour où les enfants partaient vers l'aéroport de Bucarest, notre bois de chauffage arrivait enfin.
Pendant le voyage Dan Martin a pris de très belles photos, en même temps Liviu cherchait quelqu'un qui pouvait couper le bois en morceaux plus petits et ensuite le mettre dans la cour et le casser. Avec le rangement, c'est Liviu qui va s'en occuper.
Hier et aujourd'hui, du matin au soir, moi, j'ai cuisiné pour les ouvriers.
Vineri. În ziua în care băieții plecau spre aeroportul din București, lemnele noastre pentru iarnă
soseau în fine.
Photo:Dan-Martin
În timpul călătoriei Dan-Martin a făcut niște fotografii foarte faine. În acest timp, Liviu căuta pe cineva care să-l ajute , să taie lemnele în bucăți mai mici, să le aducă în curte și să le crape. Cu aranjatul lor se va ocupa chiar el.
Ieri și azi, de dimineața pînă seara, am bucătărit pentru muncitori.
Pendant le voyage Dan Martin a pris de très belles photos, en même temps Liviu cherchait quelqu'un qui pouvait couper le bois en morceaux plus petits et ensuite le mettre dans la cour et le casser. Avec le rangement, c'est Liviu qui va s'en occuper.
Hier et aujourd'hui, du matin au soir, moi, j'ai cuisiné pour les ouvriers.
Vineri. În ziua în care băieții plecau spre aeroportul din București, lemnele noastre pentru iarnă
soseau în fine.
Photo:Dan-Martin
În timpul călătoriei Dan-Martin a făcut niște fotografii foarte faine. În acest timp, Liviu căuta pe cineva care să-l ajute , să taie lemnele în bucăți mai mici, să le aducă în curte și să le crape. Cu aranjatul lor se va ocupa chiar el.
Ieri și azi, de dimineața pînă seara, am bucătărit pentru muncitori.
joi, 16 iulie 2015
Home
Le 16 julliet 2015
Jeudi. Vers 12h, Boni arrivait chez lui.
Acasa!Home!Feeling exhausted!:-()
Jeudi. Vers 12h, Boni arrivait chez lui.
Acasa!Home!Feeling exhausted!:-()
Après une escale a Chicago
Abonați-vă la:
Postări (Atom)