Le 17
avril 2014
Jeudi.
Les jours passent toujours les mêmes, seulement nous, nous veillissons un peu
chaque jour. Je constate que pour mes pauvres pieds est de plus en plus
difficile de monter les escaliers. Liviu a travaillé quelque chose à la
mansarde de notre petite maison, je voulais
voir ce qu’il fait. Aussi, j’y ai des
ficelles pour faire sécher le linge quand il pleut ou il neige. Maintenant, dehors
il fait un très mauvais temps et je suis obligées de monter là-haut avec les
rideaux, par exemple.
Liviu a
eu aujourd’hui un rendez-vous avec la dentiste et nous avons fait des courses à
Cîmpeni. Tout les gens étaient en ville, au marché plein de légume et des
fruits. Je suis bien contente d'avoir cette fois des fleurs sur la table de Pâques.
Joi. Zilele
trec mereu aceleaşi, numai noi, noi îmbătrînim cîte puţin în fiecare zi.
Constat că pentru bietele mele picioare este tot mai greu de urcat scările. Foarte
preocupat, în aceste zile, Liviu a lucrat ceva la mansardă, iar eu am urcat să
vad ce face. Am acolo nişte sfori pentru uscat rufe cînd plouă sau ninge. Acum,
afară este foarte urît şi sînt obligată să urc acolo cu perdelele, de exemplu.
Liviu a
avut o întîlnire cu dentista, aşa că am făcut cumpărături în Cîmpeni. Toţi
oamenii ieşiseră în oraş, în piaţă plin de legume, fructe şi răsaduri. Mă bucur
că vom avea şi flori pe masa de Paşti.