Des commerçants

Le 15 fevrier 2014

Samedi. De temps en temps il y a un Centre de santé de Cluj qui m’appelle. Je dirais un Centre commercial, il y a soit un monsieur qui veut me vendre un produit „naturiste”, soit une madame qui commence par demander comment je vais. Je vais bien, mais ils continuent, si je connais leur nouveau produit, c’est quelque chose qui aide beaucoup etc, etc...Je demande combien coûte ce qu’ils veulent me vendre et je leur dis que c’est trop cher pour moi. Et c’est fini. Mais, après quelques semaines, ils reviennent. 

Eh bien, c’est ainsi que j’ai acheté un produit super, purifiant pour l’organisme. Le colis est arrivé par courrier le lendemain même. Et maintenant, qu’est-ce que je vais faire avec???

Sîmbătă. Din cînd în cînd, e un Centru de sănătate din Cluj, care mă sună. Aş zice, un centru comercial, ba un domn care doreşte să-mi vîndă ceva, un produs „naturist”, ba o doamnă care începe o conversaţie cu „Ce mai faceţi, dragă doamnă?”. Bine. „Sănătatea?” Bună. Totuşi... Cunoaşteţi noul produs menit să vă păstreze în formă, plină de energie? Eu întreb atunci cît costă şi le spun caă nu-mi permit. Scap deocamdată. 

După cîteva săptămîni ei revin.

Eh, şi în acest fel mi-am cumpărat ieri un produs detoxifiant super. Alaltăieri am vorbit la telefon, a doua zi deja, am primit coletul. Ei, şi acum ce fac cu el???

   

Tamus communis

Le 14 fevrier 2014

Vendredi. Ces jours, depuis hier, il y a un mal au dos qui me tracasse, un mal qui annonce un changement de temps. J’espère que ça ne durera pas longtemps parce que c’est vraiment très ennuyant. Heureusement, en dehors de remèdes que j’ai déjà, je viens de recevoir encore un, que j’aime plus, peut-être parce que c’est quelque chose de neuf. C’est un gel, à base d’une plante, Tamus communis, dont je ne connais pas le nom populaire ni en français ni en roumain, on en utilise les raciness pour faire des teintures qu’on utilise ensuite pour faire des crèmes contre les douleurs rhumatismaux.

Vineri. În aceste zile, de ieri, mă supără o durere de spate, din aceea care anunţă schimbarea vremii. Sper că nu va dura mult, fiindcă e într-adevăr foarte plictisitor. Din fericire, în afara remediilor pe care le am în casă, tocmai am primit încă unul care îmi place mai mult, poate fiindcă e ceva nou. E un gel pe baza unei plante, Tamus communis, nu-i ştiu numele popular nici în română nici în franceză, se utilizează rădăcinile din care se prepară o tinctură, care se foloseşte la obţinerea de creme împotriva durerilor reumatice.

  

Perdue dans la cuisine

Le 13 fevrier 2014

Jeudi. Aujourd’hui, je n’ai pas pris les photos que je me proposais, il a fait beau pendant la matinée, je suis allée au centre, j’avais l’intention d’y revenir dans l’après-midi, mais c’est tout, je me suis perdue dans la cuisine, sans broder, sans tricoter...

Joi. Azi, nu am făcut fotografiile pe care mi le propusesem, a fost vreme faină pînă pe la amiază, am fost în centru şi aveam intenţia să mai fac o tură, dar asta a fost tot, m-am pierdut în bucătărie

fără să brodez, fără să tricotez...

  

Tisanes

Le 12 fevrier 2014

Mercredi. Je vais boire mon thé avec plus de plaisir parce que j’ai des tasses tout neuves, celles que j’avais commandé en fin de janvier. Le temps est arrivé pour me vanter et pour dire merci à mon amie Lyliane

pour ce joli cadeau d’anniversaire.

Depuis quelques jours, Liviu m’invite à un restaurant,

manger un potage de tripes. Je n’ai pas trop envie d’y aller...D’abord que, pendant la semaine, il n’y a pas beaucoup de clients, donc ils ne travaillent pas avec toute la capacité, un plat comme ça se fait pour du monde, ensuite, je n’ai pas envie, tout simplement.

Miercuri. O să-mi beau ceaiurile cu mai multă plăcere pentru că am nişte căni noi nouţe, cele pe care le comandasem la sfîrşitul lui ianuarie. A venit vremea să mă laud şi să mulţumesc prietenei mele Lyliane, pentru acest frumos cadou.

De cîteva zile, Liviu mă tot invită la un restaurant să mîncăm o ciorbă de burtă. Nu prea am chef să merg...Mai întîi, pentru că în timpul săptămînii nu prea sînt clienţi şi felul acesta de mîncare se pregăteşte pentru mai multă lume, apoi, pur şi simplu nu am chef. 

  

Presque bien

Le 11 fevrier 2014

Mardi. La semaine a commencé presque bien, hier, je me suis levée de bonne heure et j’ai accompli toutes les tâches de lundi: poubelle, factures, ordonances...Il faisait tellement beau temps, une journée de printemps que j’ai oublié le petit ennui, voir mal dans la gorge. Aujourd’hui, cela est déjà sérieux je suis obligée de prendre des médicaments. Au reste, il a fait encore une belle journée, ensoleillée et chaude...On parle de 14-15 degrés C. Ce soir, à 22h notre thermomètre s’est arrêté à zéro^o C.

Marţi. Săptămîna a început aproape bine, ieri m-am sculat devreme, mi-am îndeplinit toate sarcinile de luni, pubela, facturi, reţete. Era un timp aşa de frumos, o zi de primăvară încît aproape am uitat senzaţia de jenă la înghiţit cu care mă trezisem. Azi, chestia aia a devenit ceva serios, sînt obligată să iau medicamente. În rest, tot o zi frumoasă, însorită şi caldă. Se vorbeşte de 14-15 grade Celsius. Astă seară, ora 22⁰⁰, termometrul s-a oprit la zero grade.(photo: Dan-Martin)