Cette semaine il a neigé un peu en commençant avec le mercredi. Aujourd’hui il s’est arrêté. Tout le monde adu se lever plus tôt, pour faire des sentiers ou pour ouvrir un chemin pour la voiture.
D’abord, le voisin en face, il a fait des aller-retours avec la voiture pour tasser la neige. Comme ça il avait moins à travailler avec les bras et tout allait plus vite, il se disait, mais dès qu’il a fini, a rangé la voiture tout content de son invention, voilà que la neige qui était sur le toit est tombée juste sur son allée bien plate. Cette fois il devait prendre la pelle.
Plus tard, pendant une “fenêtre” dans le programme scolaire, le tour de liviu pour prendre la pelle.
În această săptămînă, a nins iar, începînd de miercuri. Azi, s-a oprit. Toată lumea a trebuit să se trezească mai devreme, să-şi facă potecă sau drum pentru maşină.
Vecinul din faţă a deschis larg poarta, a urcat la volan şi a tasat zăpada. Apoi, mulţumit de ingeniozitatea sa, a parcat maşina şi a închis poarta. În acel moment zăpada de pe casă a căzut drept în aleea netezită. A trebuit să ia lopata, bineîţeles.
Mai tîrziu, Liviu a venit în grabă şi a pus mîna pe lopată în timpul unei “ferestre” din orarul şcolar.
