Encore des courses

Le 30 novembre 2009

Lundi. Nous avons fait des courses à Cîmpeni. Il a fait beau temps, il y avait beaucoup de monde. C’était exactement comme un jour de samedi, le jour où il y a le plus grand marché de la semaine.

Il y avait aussi une importante fête, la St. André, qui est en plus le patron de la Roumanie.

Luni. Zi de cumpărături, am fost la Cîmpeni. Zi frumoasă, multă lume. Exact ca într-o zi de sîmbătă,cînd aici e cea mai importantă zi de piaţă.

Azi a fost sărbătoare mare: St. Andrei, patronul României.

Des courses

Le 29 novembre 2009

Dimanche. Beaucoup de monde au centre, au marché beaucoup de légumes et de fruits de saison...Je n’ai pas trouvé des coings. J’y suis allée assez tard et il faisait un froid!

Duminică. Multă lume în centru, la piaţă, multe legume şi fructe de sezon. N-am găsit gutui. M-am dus destul de tîrziu şi am îngheţat de tot.

L'armoire suspendu

Le 28 novembre 2009

Samedi.Le petit armoire suspendu a été le principal sujet aujourd’hui. Enfin il est à sa place.

Cette semaine j’ai eu des problèmes avec l’internet, le dernier c’était la prize électrique.

J’ai des collections de magazines. Je les ai mis en ordre, mais je n’ai pas encore trouvé leur place et j’aime les feuilleter...

Sîmbătă. Dulăpiorul suspendat afost principalul subiect al zilei de azi. În sfîrşit este la locul său

Săptămîna asta am cam avut probleme cu internetul, ultima a fost cu priza de curent.

Am colecţii întregi de reviste. Am făcut ordine, le-am şters de praf, dar nu le-am găsit încă un loc şi-mi place încă să le răsfoiesc...

Congé sans salaire ou pas?!!!

Le 27 novembre 2009

Vendredi. Aujourd’hui, les Roumains prennent des vacances, mini-vacances. C’est un week-end prolongé car mardi est le 1^-er décembre, la fête nationale de la Roumanie, jour où l’on ne travaille pas, où l’on est libre...

Liviu aura un peu de répit: rester à la maison, se reposer, terminer les travaux...Mais il ne sera pas payé pour 7 jours: 4 en novembre et 3 en décembre. Cela à cause de la crise. C’est ainsi que le gouvernement a décidé.Les enseignants auront congé sans salaire. Pourtant on ne sera pas libre, on doit travailler quand même.

Vineri. Azi, românii iau vacanţă, mini-vacanţă. Este un week-end prelungit căci marţi este 1 decembrie, sărbătoarea naţională a României, zi în care nu se lucrează, lumea e liberă...

Liviu va avea un pic de răgaz, se va odihni, va termina lucrarea din casă...Însă nu va fi plătit timp de 7 zile: 4 în noiembrie, 3 în decembrie. Asta din cauza crizei. Aşa a hotărît guvernul. Dascălii vor avea concediu fără plată, dar vor lucra. Numai nu vor fi plătiţi...

Réservation pour le 11 décembre

Le 26 novembre 2009

Jeudi. Une jeune fille d’Ocna Mureş, qui avait mon numéro de son prof principal, a appelé aujourd’hui pour logement le 11, 12, et 13 decembre. 18 personnes.J’ai appelé Sofica, en lui proposant l’affaire. Elle était en train de préparer le pain et ainsi j’ai reçu un petit pain chaud, mais elle avait des doutes avec les enfants, car la dernière fois quand elle a eu un groupe ainsi, elle a du travailler beaucoup pour nettoyer sa maison.

Joi. O tînără de la Ocna Mureş a sunat pentru cazare în 11, 12 şi 13 decembrie. 18 persoane.Am sunat-o pe Sofica, ea tocmai făcea pîine şi, uite aşa m-am ales cu o pîine caldă, deşi Sofica avea îndoieli dacă să primească grupul sau nu, pentru că ultima dată a muncit prea mult pentru a face curat în casă, cînd a avut aşa un grup.

Ouvrier dans le bâtiment

Le 25 novembre 2009

Mercredi. J’entends que les garçons avec le cable Internet ont oublié de payer l’électricité et ils ont des problèmes maintenant.Nous aussi.

Autrement, je suis maintenant travaileur dans le bâtiment, spécialisé dans le finissage-intérieur. Liviu a pris congé. Il a préparé quelque chose à mangé pour ce soir mais il ne faut pas me faire des illusions pour l’avenir...

Miercuri.Înţeleg că băieţii de la cablu-internet, au uitat să plătească electricitatea şi acuma au probleme. Noi deasemenea.

Altfel, eu sînt acuma muncitor în construcţii specializat în finisaj-interior. Liviu şi-a luat concediu. Totuşi, în seara asta a pregătit ceva demîncare, dar nu trebuie să-mi fac iluzii pe viitor.

La maison de Liviu

Le 24 novembre 2009

Mardi. Hier, j’ai appelé mes fourniseurs d’internet, parce que rien ne marche plus...

Et je ne suis pas encore complètement accommodée par ici. Il faut faire le feu, pas tarder, car il fait froid!

Cette semaine je m’occuperai de la maison de Liviu. Nous y habitons tous les deux, mais c’est sa maison et il ne veut pas des rideaux, par exemple. Tiens! Il n’a pas encore terminé le mur, il y a aussi quelques détails. Mais les murs sont bien faits, trois d'entre eux, même impécables, mais il n’a plus de patience. Moi, il me reste le quatrième mur qui n'a pas besoin de plaques de "rigips", il y a aussi les portes qui doivent être peintes...

Marţi. Ieri am chemat pe furnizorii mei de internet, pentru că nimic nu merge...

Şi...încă nu m-am acomodat complet pe acasă. Trebuie să faci focul, altmintrelea e frig!

Săptămîna asta mă voi ocupa de casa lui Liviu. Locuim acolo amîndoi, dar e casa lui şi nu vrea perdele, de exemplu. Ia vezi! Nu şi-a terminat încă peretele şi ar mai fi nişte detalii. Pereţii, trei dintre ei, sînt însă bine lucraţi. Impecabil, chiar, dar nu mai are răbdare. Mie îmi rămîne cel de-al patrulea care nu are nevoie de pălci rigips. Mai sînt uşile de vopsit...

Les choux

Le 23 novembre 2009

Lundi. Hier, j’ai acheté des choux pour les mettre en saumure. Donc, aujourd’hui, j’ai du travail: j’enléve leurs tige, je fais un petit trou et j’y mets du sel. Ensuite je les arrange dans le petit tonneau. J’y ajoute des aromes: sarriette, fenouil, feuilles de griotier,de laurier, une pomme, des piments, un ou deux poivrons, des grains de maïs, et de poivre et un coing. Dans deux jours je vais y mettre de l’eau salée, aproximativement 40 g de sel pour un litre d’eau, peut-être moins...De l’eau froide.

Luni. Ieri am cumpărat nişte varză să pun la murat. Deci azi am de lucru: scot cotorul unde a fost tulpina, fac chiar o gaură şi pun în ea sare. Le aşez în butoiaş cu tot felul de arome: cimbru, mărar, frunze de vişin, de dafin, un măr, ardei iuţi un sau doi gogoşari, boabe de porumb, de piper, o gutuie. Peste vreo două zile pun peste toate astea apă sărată, aproximativ 40 g de sare la un litru de apă, poate mai puţin...Apă rece.

La montagne ensoleillée

Le 22 novembre 2009

Dimanche. Je suis de nouveau chez moi, à la montagne. C’est bien, c’est plus ensoleillé, mais plus froid. Je ne trouve pas encore ma place, il y a tant de choses à faire, mais le plus urgent est de sortir les dalias du jardin et de les mettre à l’abri, car elles sont sensibles au froid. Elles étaientt si belles quand je suis partie!

Aujourd'hui, en Roumanie il y a eu des élections. Je n'ai pas été trop intéressée. Pourtant je suis allée voter.

Duminică. Sînt din nou acasă, la munte. E bine, e mai însorit, dar mai frig. Nu-mi găsesc încă locul, sînt atîtea de făcut, dar cel mai urgent e să scot daliile din pămînt şi să le pun la adăpost căci sînt sensibile la frig. Erau atît de frumoase cînd am plecat!

Azi au fost alegeri pentru preşedinte. N-am prea fost interesată. Totuşi am fost la vot.

Vers notre montagne

Le 21 novembre 2009

Samedi.Nous sommes partis par Alba Iulia où on s’est arrêté pour acheter un plus de mémoire pour mon laptop à un magasin Cristalsoft, je dirais mieux à une firme parce qu’ils vendent de PC et des componentes et il font aussi de dépannations et ils m’ont installé encore 500MB en plus de 256MB que j’avais.Il devrait marcher très bien maintenant.

Ensuite, nous avons visité notre fils, on est allé boire un café ensemble et enfin on s’est dirigé vers la montagne. Jusqu’à Miceşti, la première localité après Alba Iulia le brouillard ne nous donnait pas l’ espérance de jamais voir le soleil, mais après, petit à petit le brouillard a disparu...

Sîmbătă. Am plecat prin Alba Iulia, unde ne-am oprit pentru a cumpăra un plus de memorie pentru laptopul meu de la un magazin, Cristalsoft, mai bine zis o firma pentru ca vindeau PC-uri şi componente, dar făceau de asemenea şi depanări, şi iată mi-au instalat încă 500 MB pe lîngă cei 256 MB pe care îi aveam. Ar trebui să meargă foarte bine acuma.

Apoi l-am vizitat pe fiul nostru, am fost împreună la o cafea şi după aceea, ne-am îndreptat spre munte. Pînă la Miceşti, prima localitate după Alba Iulia, ceaţa nu ne permitea să sperăm să mai vedem vreodată soarele, dar după aceea, încetul cu încetul ceaţa a dispărut.

Le dernier jour de vacances

Vendredi. C'est mon dernier jour de vacances. Liviu est arrivé le soir. Il a fait depuis quelques jours déjà un brouillard qui montait de la rivière de Mureş et qui persisstait toute la matinée souvent, jusqu’en fin de l’après midi...
J’ai du appeler de nouveau les ouvriers parce que dans le grenier il avait plu...Ils viendront la semaine prochaine, un jour où il va pleuvoir. Zilu aura la clé du grenier.

Vineri. E ultima mea zi de vacanţă. Liviu a sosit cu seara. A fost ceaţă în aceste zile, o ceaţă care urca de pe Mureş şi persista toată dimineaţa, uneori pînă la sfîrşitul după-amiezei...
A trebuit să-i chem din nou pe muncitorii mei pentru că în pod încă plouă... Vor veni săptămîna viitoare, într-o zi cu ploaie. Zilu va avea cheia.

La pie voleuse

Le 20 novembre 2009

C’éait une vieille femme qui vivait seule dans sa petite maison, au bout du village. Elle avait perdu ses dents à cause de la vieillesse mais comme elle vivait presque de nos jours, quand les dentistes pouvaient remédier cet inconvenient elle a fait l’impossible pour avoir l’argent qu’il fallait pour un appareil dentaire . Elle pouvait le mettre ou non, comment elle en avait besoin. Quelques fois elle oubliait où elle avait mis ses dents et alors elle paniquait, deux fois l’appareil s’est cassé, et on l‘avait réparé. Maintenant l’appareil s’est cassé pour la troisième fois, mais la babouchka le portait à tour de rôle: un jour la moitié gauche, un autre jour la moitié droite. Et elle était contente de pouvoir se délecter avec toute sorte de fruits que le bon Dieu a donné aux gens...Ce jour-là, la pauvre vieille dame avait acheté au marché deux grenades, ces fruits exotiques qui venaient des pays lointains et qui sont si succulents et bons. C’était que ces fruits se ressemblaient si bien avec ses dents qu’elle avait mis sur la table qu’elle les a rammassées avec les paux et les autres restes du fruits et les a jeté dans le jardin.

Vers le soir elle s’est rendu compte que ses dents n’étaient plus sur la table, ils n’étaient pas sur son oreiller, ni sous l’oreiller non plus. Ils n’étaient pas dans la poche de sa veste...Elle les a cherchées dans toute la maison et alors elle s’est rendu compte qu’ils ne pouvaient être que dans le jardin, là où elle avait jeté les restes de la grenade. Elle a pris une petite lampe de poche et s’est rendu dans le jardin chercher ses dents, mais il faisait si noir et il y avait des herbes et surtout plein d’orties. Elle n’a pas trouvé ses dents. Toute la nuit, la petite pauvre femme a pensé comment faire pour trouver ses dents. Elle a commencé à prier le Bon Dieu qu’il lui ouvre les yeux et qu’elle trouve ses dents...Et le matin, quand elle est sortie de la maison, une pie, l’oiseau que les gens du village appellent la pie voleuse, sautait devant la vieille femme, en se dirigeant vers l’endroit où elle avait jeté les reste du fruit. Elle a chassé la pie, mais l’oiseau n’avait pas peur. Et alors, sous une ortie la femme a vu ses dents et les a recueillies avec reconnaissance envers le Bon Dieu qui lui avait montré l’endroit où se trouvaient les dents.

Era odată o bătrînică ce trăia singură, într-o căsuță, la marginea satului. Își pierduse dinții din cauza bătrîneții, dar cum trăia aproape în zilele noastre, cînd dentiștii pot să remedieze cît de cît acest inconvenient, ea a făcut imposibilul ca să găsească bani cu care și-a cumpărat un aparat dentar. Era bine acuma, putea să-l pună sau nu, după cum avea nevoie. Uneori își ținea dinții în buzunarul șorțului, alteori, uita unde i-a pus și-i căuta panicată. De două ori aparatul s-a spart și a trebuit să-l repare. Acum era pentru a treia oară stricat, s-a rupt în două, dar babușca îl purta pe rînd, cînd partea stîngă, cînd partea dreaptă. Ea era mulțumită pentru că se putea bucura de tot felul de fructe pe care bunul Dumnezeu le-a dat oamenilor...În acea zi, biata bătrînică își cumpărase două rodii, acele fructe exotice care vin din țări îndepărtate și sînt atît de suculente și bune. Se întîmplă că miezul acestor fructe, cel care susține bobițele dulci seamănă atît de bine cu dinții ei, pe care-i pusese pe masă și pe care i-a adunat cu resturile de rodie și a aruncat totul în grădină. Spre seară, baba și-a dat seama că dinții ei nu mai erau pe masă, nu erau nici pe pernă, nici sub pernă. Nu erau nici în buzunarul șorțului.I-a căutat în toată casa și într-un tîrziu, și-a dat seama că nu pot fi decît în grădină, cu resturile de rodie. A luat îndată o lanternă mică și s-a dus în grădină, acolo unde aruncase resturile de pe masă, a căutat dar era atît de întuneric, iarbă mare și mai ales plin de urzici. Nu și-a găsit dinții. Toată noaptea sărmana băbuță s-a perpelit, gîndindu-se cum să facă să-și găsească dinții. Dar ce n-a făcut?! S-a rugat bunului Dumnezeu s-o ajute să-și găsească proteza. Dimineața, cînd a ieșit din casă, o coțofană, pasărea aceea despre care oamenii spun că fură mai ales obiecte strălucitoare, sărea în fața femeii, îndreptîndu-se înspre locul unde fuseseră aruncate resturile de fructe. Baba a încercat s-o alunge, ca să nu-i fure dinții, dar pasărea nu se temea de ea. Și atunci, dintr-o dată, minune: bătrînica și-a văzut dinții sub o urzică, i-a ridicat de jos cu recunoștință către bunul Dumnezeu, care i-a deschis ochii și i-a arătat locul unde se aflau dinții pierduți.

                          

Les coussins de grand-mère

Le 19 novembre 2009

Jeudi. Aujourd’hui je suis allée dans la ville avec un but bien précis: acheter un tissu pour confectionner des coussins. Il y a dans la maison deux coussinets qui doivent être confectionnés depuis longtemps, du temps de grand-mère. Je voudrais les refaire. Donc, j’ai acheté un tissu d’un magasin, Giselle, et j’ai cherché un atelier de couture, j’en ai trouvé un dans la zone du marché. Le monsieur m’a fait les deux petits sacs pour y mettre ensuite les plumes. J’ai fait encore quelques provisions et je suis rentrée avec l’autobus de 15 h 30.

Joi. Azi m-am dus în oraş cu un scop precis: să cumpăr pînză pentru a confecţiona două pernuţe. Există în casă două, trebuie că au fost făcute acum multă vreme. Aş vrea să le refac. Deci, am cumpărat pînză specială de la magazinul Giselle şi am căutat apoi, un atelier de croitorie, am găsit unul în zona pieţei. Domnul (croitor) mi-a făcut doi săculeţi pentru a pune în ei penele. Am mai cumpărat cîteva provizii şi m-am întors cu autobuzul de 15;30.

Un peu de beau temps

Le 18 novembre 2009

Mercredi. De bon matin je me suis fait une bosse sur le front avec un bout de bois , pourtant le beau temps d’aujourd’hui m’a donné envie de sortir, de travailler...Je suis encore un petit peu enrhumée, mais ça va...

Miercuri. De bună dimineaţă mi-am făcut un cucui în frunte cu un lemn, totuşi vremea bună m-a făcut să uit de necaz şi chiar aveam chef să ies să lucrez ceva afară...Numai că mai sînt încă un pic răcită, dar merge...

Les douze Princesses

Le 17 novembre 2009

Mardi. J’ai été très occupée toute la journée. Tout d’abord, je vais mieux, mais je n’ose pas prendre du “nurofen”, peut-être que j’étais déjà bien, mais je ne veux pas risquer...Je ne devais pas sortir, pas du tout, mais voilà, à un moment donné il faisait si beau...J’ai fait du crochet, j’ai lu des magazines, j’ai fait une petite lessive, j’ai nettoyé les deux malles...J’ai dessiné les 12 princesses qui allaient danser dans le Palais merveilleux chaque soir...C’est un petit tableau que j’ai commencé quand j’étais jeune...Je n’ai plus le même esprit créatif, mais ça va...

Marţi. Am fost foarte ocupată toată ziua. Mai întîi că sînt mai bine, gripa mea nu a mai progresat, dar nu mai îndrăznesc să iau “nurofen”, poate eram deja bine, dar nu vreau să risc...Nu trebuia să ies afară de loc, dar la un moment dat era aşa timp însorit...Am croşetat, am citit reviste, am spălat nişte mărunţişuri, mi-am curăţat cele două cufere găsite în pod...Am desenat Cele 12 fete de-mpărat care mergeau să danseze în fiecare seară, în Palatul cel fermecat...E un tablouaş pe care l-am început cînd eram tînără...Nu mai am acelaşi spirit creativ, dar merge...

Magazines préférés

Le 16 novembre 2009

Lundi. J’ai bien commencé cette semaine, bien qu’un rhume me menace. Deux de mes travailleurs sont arrivés pour voir par où tombent quelques goûtes d’eau quand il pleut. Ils sont montés sur le toit et et ils ont remédié, je vais voir encore...

Ensuite je suis allée dans la ville avec eux pour chercher des médicaments dans une pharmacie. J’ai fait quelques provisions et j’ai acheter deux de mes magazines préférés: Locuinţa mea ( Mon logement ) et Lucru de mînă ( Travaux faits mains ).

Depuis quelques jours je voudrais donner une nouvele vie à quelques vieux objets trouvé dans le grenier, deux vieilles malles en bois qui ont appartenus à la tante Maria quand elle était élève et à papa quand il a été militaire. J’ai acheté tout ce qu’il faut: mastic, couleurs, lac, pinceaux et j’ai commencé...

Luni. Am început bine săptămîna deşi mă ameninţă o raceală. Doi dintre muncitori au venit s-au urcat iarăşi pe acoperiş şi au remediat lucrarea pentru că picături de apă cădeau cînd ploua, o să mai urmăresc...

Pe urmă, am mers cu ei în oraş, mi-am cumpărat medicamente dintr-o farmacie din piaţă. Mi-am făcut nişte provizii şi mi-am cumpărat două dintre revistele preferate: Locuinţa mea şi Lucru de mînă.

De cîteva zile vreau sa dau o nouă viaţă unor vechi obiecte găsite prin pod: două cufere care au aparţinut mătuşii Maria cînd era ea elevă şi, probabil, tatei cînd era militar. Am cumpărat tot ceea ce-mi trebuie: chit, baiţ, lac pensulă şi am început...

Fina Aurica

Le 15 novembre 2009

Dimanche. 1959. Fina = la personne qui a été accompagnée à l’église soit pour être bâptisée soit pour le mariage. Fina Aurica a été accompagnée au mariage par maman et par grand-père. C’était papa qui devait le faire mais comme il travaillait à l’usine, il ne pouvait pas se permettre de demander une permission pour accompagner quelqu’un à l’église. C’était mal vu, il pouvait avoir de gros problèmes. Le régime était en train de mettre en place sa grande bataille contre l’église. Nous, ici, on étaient des gréco-catholiques et cette église venait d’être supprimée...Grand-mère était déjà fort malade. Fina venait du village voisin et ses parains sont devenus vraiment ses parents spirituels. Finu Nelu, son mari était, en fait, notre voisin. Donc c’était comme ça que nous sommes devenus parents...

Duminică. 1959. Fina= persoana care a fost însoţită la biserică fie pentru botez, fie pentru căsătorie. Fina Aurică a fost însoţită la biserică de către mama şi bunicul. Tata tocmai se angajase la uzină şi nu putea să-şi permită să ceară o învoire pentru a însoţi pe cineva la biserică. N-ar fi fost bine văzut, poate chiar ar fi avut mari probleme. Regimul era în plină bătălie împotriva bisericii. Noi, aici eram greco-catolici şi această biserică tocmai fusese suprimată...Bunica era deja foarte bolnavă. Finu Nelu, soţul ei era, de fapt, vecinul nostru. Ea venea din satul vecin şi naşii chiar i-au fost părinţi spirituali. Deci aşa s-a întîmplat ca să devenim neamuri.

La première polenta

Le 14 novembre 2009

Samedi. Ces jours-ci, on a beaucoup travaillé. Le grenier est propre. En dehors de ça j’ai coupé les tiges de quelques fleurs et j’ai encore tout un champs d’anémones.

Et j’ai préparé le repas pour nous deux, moi et ma soeur...J’ai fait une première polenta du maïs qu’on vient de récolter. C’est notre voisine Aurica qui nous a donné la farine. C’était une belle farine dorée...la polenta, nous l’avons mangée avec du lait.

Sîmbătă. În aceste zile am lucrat mult. Podul casei este curat. În afară de asta am tăiat tulpinile de flori care s-au trecut, mai am anemonele de sub viţă, care sint chiar multe.

De asemenea, am pregătit mesele pentru noi două, pentru mine şi sora mea. A, primit zilele astea de la fina Aurică, nişte făină de porumb, nouă şi frumoasă, aurie. Am făcut prima mămăligă din cucuruzul de anul ăsta şi am mîncat-o cu lapte.

Zilu

Le 12 novembre 2009

Jeudi. Notre voisin, Zilu, nous a beaucoup aidé avec le nettoyage, mais aujourd’hui il est allé comme tout le monde dans la ville. Peut- être il voudrait acheter une paire de boeufs, car les autres deux qu’il avait eu il les a vendu et maintenant il se sent un peu trop libre, il a moins de travail, et il lui reste une quantité de foin qu’il a déposé dans mon jardin...

J’ai travaillé dans le grenier avec ma soeur, on a trié les planches et les tuiles qui peuvent encore être utilisées, les autres on ne sait pas encore de quelle manière nous débarasser. Les planches, on va faire le feu, mais les tuiles...

Joi. Vecinul nostru, Zilu, ne-a ajutat mult la curăţenie, chiar nu ştiu cum ne-am fi descurcat fără el, dar azi, s-a dus în tîrg, ca toată lumea. Poate ar vrea să cumpere o pereche de boi, căci pe ceilalţi doi i-a vîndut şi acuma se simte un pic prea liber, dar mai are şi o cantitate de fîn pe care l-a pus la mine în grădină.

Eu am lucrat în pod cu sora mea, am triat scîndurile şi ţiglele bune de cele inutilizabile, de care nu prea ştim încă în ce fel ne vom debarasa, de ţigle, pentru că scîndura e bună de foc.

Chacun à son tour

Le 11 novembre 2009

Mercredi. La tante Silvia était la cadette de la famille Oniga. Les fils et les filles de Ştefan et Maria Oniga sont partis presque dans le même ordre dans lequel ils sont venus au monde, à l’exception d’un d’eux, Alexandre, qui est mort pendant une épidémie de dysenterie, à l’âge de 20 ans. Il avait laissé un souvenir assez précis dans le coeur de ses frères et de ses soeurs parce que voilà nous, on se rappelle ces détails de sa courte existence. Aussi l’oncle Téodore est mort un an ou deux avant ma mère, alors qu’il était d’un an plus jeune.

Enterrement. Beau temps. Tante Silvia n’a pas regretté ce monde.

Miercuri. Mătuşa Silvia era cea mai mică dintre copiii familiei Oniga. Fiii şi fiicele lui Ştefan şi ai Mariei Oniga au plecat dintre cei vii cam în aceeaşi ordine în care au venit pe lume cu o excepţie: unul dintre ei, Alexandru, a murit în timpul unei epidemii de dizenterie, la vîrsta de 20 de ani. El lăsase o amintire destul de precisă în mintea şi inima fraţilor şi surorilor sale, pentru că iată, noi, nepoţii ne amintim aceste detalii din scurta sa existenţă. De asemenea unchiul Teodor a murit cu un an sau doi înaintea mamei şi era mai tînăr cu un an.

Înmormîntare. Timp frumos. Mătuşa Silvie n-a regretat această lume.

Photos de famille

Le 10 Nov. 09

Mardi. Aujourd’hui aussi, on a visité les cousines en deuil, on a fait la veille et on s’est rappelé que la dernière photo des frères Oniga a été faite à l’occasion d’un enterrement aussi, mais de qui, on ne savait plus...

Marţi. Şi azi am vizitat pe verişoarele în doliu, am fost la priveghi şi ne-am amintit că ultima fotografie a fraţilor Oniga a fost facută tot cu ocazia unei înmormîntări, dar a cui, nu mai ştiam niciuna dintre noi...

Un noiembrie ploios

De citeva zile ploua mereu, aproape fara incetare.

A la recherche d'une bonne lumière

Le 8 novembre 2008

Dimanche. J’ai eu plein de visites ces jours-ci: mon flis est passé par ici. Nathalie avec Pişti sont passés aussi en cherchant un sujet pour une peinture et la lumière qui stimule l’inspiration. Ma soeur Mariette s’est décidée de venir m’aider un peu avec le nettoyage, l’autre Mariette qui passe dire bonjour en rentrant du travail, et, ce soir, toute une famille, celle des deux enfants avec aussi la grand-mère...

Minuit: téléphone: la tante Silvia est partie d’entre nous.

Duminică. Am avut multe vizite zilele astea: fiul meu mai mic a trecut pe aici. Natalia cu Pişti au trecut de asemenea, ea în căutare de subiect pentru o pictură şi de o lumină care s-o inspire. Sora mea Marieta s-a hotărît să vină să mă ajute la curăţenie, cealaltă Marieta care trece sa vadă ce mai fac la întoarcerea de la serviciu şi, în seara aceasta o întreagă familie, a celor doi copii, cu bunica cu tot...

Miezul nopţii: telefon: mătuşa Silvia ne-a părăsit pentru totdeauna.

( Peintures:Natalia Bardi )

Petite visite

Le 7 novembre 2009

Samedi. Le nettoyage du grenier est quelque chose terriblement ennuyant. En dehors de ça j’ai eu d’autres choses à faire. Par exemple, quelque chose à manger: du choux fleur en salade, du poulet aux champignons...Je continue de m’occuper des murs de la véranda où il y avaient plein de clous, mon père a vecu seul ses dernières années et il faisait ce qu’il voulait, c’est-à-dire que s’il voulait mettre son chapeau dans un endroit il y enfonçait un clou, mais la majorité c’était pour ses plantes grimpantes qu’il adorait. Il avait beaucoup de fleurs et l’automne il devait les mettre à l’abri. Ses plantes faisaient un stage dans la véranda avant de les mette dans la cave et d’arrêter leur végetation.

J’ai eu les enfants de mes voisins en visite: Adi et Laura, 9 et 5 ans. Il voulaient voir mes photos d’Arieşeni.

Sîmbătă. Curăţenia în pod e teribil de plicticoasă. În afară de asta mai am şi alte treburi de făcut, de exemplu ceva de mîncare: salată de conopidă şi pui cu ciuperci...Şi mă ocup în continuare de pereţii de la verandă unde sînt o grămadă de cuie, tata a trăit singur cîţiva ani buni şi făcea ce voia el, dacă avea chef să-şi pună pălăria într-un loc, pe loc bătea un cui, dar cele mai multe erau pentru plantele sale căţărătoare pe care le adora. Avea multe flori pe care toamna le aducea în verandă unde făceau un stagiu pînă le ducea în pivniţă şi le oprea din vegetaţie.

Am avut nişe musafiri în după-masa asta, pe copiii vecinilor: Adi şi Laura, 9 şi 5 ani. Au venit să le arăt nişte fotografii cu Arieşeni.