Le 29 janvier 2022
Samedi. Il est tard mais ce n’est pas encore minuit, je n’ai pas sommeil et mon journal attend qu’on l’écrit.
Aujourd’hui, j’ai réussi à ne rien faire, ni, au moins à lire, une occupation tellement agréable.
Et comment ça? La lecture me donne parfois des émotions et une sorte de nervosité que je ne peux plus supporter. Autrement, j’ai commencé un livre, Jessica Shattuck, „Les femmes au chateau”, ce titre c’est une traduction personnelle de l'englais:„The women in the castle” ou, en roumain, „Văduvele de la castel”. Cette écrivaine est, probablement, d’origine allemande et elle vit avec sa famille en Brookline-Massachusetts. J’ai lu déjà quelques pages: Europe, guerre, atmosphère grise, Hitler, des veuves, des enfants...
Sîmbătă. Este tîrziu, dar nu e încă miezul nopții, nu mi-e somn și jurnalul așteaptă să-l scriu.
Azi, am reușit să nu fac nimic, nici măcar să citesc, o ocupație atît de plăcută.
Și cum asta? Lectura îmi provoacă deseori emoții și un fel de nervozitate pe care nu le mai pot suporta. De altfel am început o carte, Jessica Shattuck, „The women in the castle”,„Văduvele de la castel”, o traducere în romană de Adina și Gabriel Rațiu. Autoarea romanului este, probabil, de origine germană și trăiește cu familia ei în Brookline-Massachusetts. Am citit deja cîteva pagini:Europa, război, atmosferă gri, Hitler, văduve, copii...