luni, 14 martie 2016

Le soleil enfin

Le 14 mars 2016


Lundi. Le soleil enfin! Je prends vite l'appareil photo et sors pour immortaliser le moment, les crocus surtout, mais je n'ai pas de courant dans les accumulateurs. Ce n'est pas grave. J'en ai d'autres. Je ne les trouve pas. Quelle bêtise! Je prends l'appareil de Liviu. Enfin!

Luni. Soare în sfîrșit! Iau repede aparatul foto și ies ca să imortalizez
momentul, brîndușele, mai ales, dar nu am curent în acumulatori. Nu-i nimic, am alții. Nu-i găsesc. Ce prostie! Iau aparatul lui Liviu. În sfîrșit!

   

vineri, 11 martie 2016

Il pleut depuis des jours...

Le 11 mars 2016

Vendredi. Il pleut depuis que j'ai commencé ce nettoyage de printemps. La pluie s'arrête de temps en temps, mais je ne peux pas sortir rien dehors. Je devais le faire ce travail maintenant quand il y avait un peintre désireux et puis, plus tard, le temps peut rester toujours comme ça, humide et instable.
Je suis en train de mettre en place les
livres de la bibliothèque.

Les perce neige de l'allée et surtout les crocus vont finir leur période de fleuraison sous la pluie. C'est un peu triste, mais je sais depuis toujours qu'ici, à la montagne, la saison de printemps n'existé pas, en fait. 

En triant des livres et des papiers divers, j'ai trouvé de souvenirs agréales: des lettres, des livres reçus en guise de recompense pour les bonnes notes, des livres reçus en cadeau à d'occasions diverses, des dessins de Dan-Martin et de moi... Il y a de quoi occuper le temps par ces journées pluvieuses.

Vineri. Plouă de cînd am început această curățenie de primăvară. Se mai oprește din cînd în cînd, dar nu pot să scot nimic afară. Am fost
obligată să fac această lucrare acum pentru că exista un zugrav dornic și apoi, mai încolo, nimic nu-mi garanta că timpul va fi mai prielnic.
Tocmai așez la loc biblioteca, șterg de praf cărțile și le așez în rafturi.

Ghioceii de pe alee, dar mai ales brîndușele își petrec perioada cea mai frumoasă în ploaie. E trist, dar știu de multă vreme că aici, la munte,

anotimpul de primăvară nu există de fapt.

Triind cărți și hîrtii dau mereu peste amintiri plăcute: scrisori, cărți primite ca premiu pentru note bune, cărți primite cadou la ocazii diverse, desene de-ale lui Dan-Martin sau de-ale mele. Am cu ce să-mi petrec timpul în aceste zile ploioase.
















                    
 

duminică, 6 martie 2016

Cela continue...

Le 6 mars 2016

Dimanche. Les enfants sont partis un peu plus tard que d'habitude car les deux skieurs voulaient faire encore un tour sur la piste. 

Aujourd'hui maman aurait eu ses 96 ans. Ma douce maman!

Et il a fait beau la première partie de la journée. Maintenant, 20h 15, il pleut.

Duminică. Copiii au plecat un pic mai tîrziu decît de obicei căci cei doi schiori au vrut să mai facă o tură pe pîrtie.

Astăzi mama ar fi împlinit 96 de ani. Frumoasa mea mamă!

Și, a fost vreme faină în prima parte a zilei. Acum. ora 20;15, plouă.


(Photo: internet)

       

La cinquième baba

Le 5 mars 2016


Samedi. J'ai attendu ma "baba" menacée par la météo qui disait „neiges abondantes”. Il a fait beau temps, un peu de soleil et le soir un peu de pluie. Contente de ce point de vue! J'était fatiguée du tout car hier et avant hier nous avons préparé le salon pour le nettoyage de printemps, nous, c'est-à-dire Liviu aussi. C'est plus qu'une nouvelle, une surprise, je peux dire! Ensuite, un peintre de par ici, de Garda plus précisement, est arrivé et a peint les murs, c'était vendredi. Enfin, les enfants sont arrivés le soir et aujourd'hui, ils ont nettoyé les meubles et le plancher, la fenêtre et la porte et on a mis les meubles à leurs place. Il me reste de ranger la bibliothèque. 

Et...ils ont skié aussi. Aujourd'hui. Elisa et son papa.

Sîmbătă. Am așteptat baba mea amenințată de meteo care prevedea „zăpadă abundentă”. A fost timp frumos, un pic de soare și seara un pic de ploaie. Mulțumită din acest punct de vedere! Eram obosită de tot, căci ieri și alaltăieri am pregătit salonul pentru curățenia de primăvară, noi, adică și Liviu. E ceva mai mult decît o noutate, o surpriză, aș putea spune! Apoi a venit un zugrav de pe aici, de la Garda mai precis și a văruit pereții, se întîmpla vineri. În fine, seara au sosit și copiii, iar azi ei au șters mobilele de praf, au lustruit podelele, au  spălat fereastra și ușa, au pus totul la loc. Îmi rămîne să arajez bibloteca.

Și...au schiat. Azi. Elisa și tatal ei.

(Imagine de pe Internet- desigur)

      

miercuri, 2 martie 2016

Petite baba


Le 2 mars 2016



Mercredi. Je ne sais pas comment le temps passe ainsi, me voilà au moment où je regarde derrière avec surprise en me disant qu'un 29 fevrier a passé sans écrire un mot de mes sentiments de ce jour-là, jour qui arrive une fois tous les quatre ans, aussi le jour du Mărțișor vient de passer sans raconter des histoires sur cette véritable fête qui m'inspirait à faire moi-même ces petites signes du printemps que j'envoyais à la famille et aux amis...Qu'est-ce que je suis en train de devenir?! Une petite baba sans aucune joie de vivre, aigrie et fade?!!

Pourtant, je m'offre de temps en temps de petits plaisirs culinaires, de nouvelles recettes trouvée sur la page d'infos du jour. J'ai aimé ces crêpes à base de pommes de terre.


Miercuri. Nu Știu cum trece timpul astfel, iată-mă că privesc în urmă cu surpriză spunîndu-mi că a trecut un 29 februarie, fără să scriu un cuvînt despre mine în acea zi, zi care vine o dată la patru ani, sau Mărțișorul tocmai a trecut fără să povestesc ceva despre această adevărată sărbătoare care mă inspira să fac eu însămi  mici simboluri ale primăverii pe care să le trimit familiei și prietenilor...Ce devin eu oare?!! O băbuță fără

   nici o tragere de inimă acrită și fadă?!!

Totuși, din cînd în cînd îmi ofer mici plăceri culinare, rețete noi, pe care le găsesc pe pagina de știri de fiecare zi. Chiar mi-au plăcut aceste clătite pe bază de cartofi.



http://bucatarul.tv/clatite-subtiri-de-cartofi/     










marți, 9 februarie 2016

Mansfield Park 1999 - Soleá Canon




Le 9 fevrier 2015

Mardi. J'ai revu une autre version d'un des romans de Jane Austen, Mansfield Park. C'était dimanche. Je suis encore sous le charme. Quand j'ai lu le roman, je l'avais trouvé exceptionnel, malgré l'inconsecvence dans la patience avec laquelle l'écrivain s'était occupée de différentes parties du sujet, un peu superficiellement, hâtivement et insuffisement résolu le dénouement, par exemple.

Les acteurs sont parfaits:Jonny Lee Miller, Frances O'Connor, mis en scène par Patricia Rozema. Jane Austen serait contente, je crois. 

Marți. Am revăzut încă o versiune a unuia dintre romanele lui Jane Austen, Mansfild Park (Familia de la Mansfield Park-titlul în română). Asta s-a întîmplat duminică. Sînt încă fermecată. Cînd am citit romanul, mi s-a părut excepțional, în ciuda inconsecvenței cu care scriitoarea s-a ocupat de diferite părți ale subiectului, un pic superficial, grăbit și insuficient rezolvat deznodămîntul, de exemplu.


Actorii sînt perfecți:Jonny Lee Miller, Frances O' Connor, regizor Patricia Rozema. Jane Austen ar fi mulțumită.